Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
"Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce. Ţine-o bine, şi urcă de pe Golgota spre Înviere!"

duminică, 29 septembrie 2013


Fragmente din cartea Cunoaste-te pe tine insuti sau Despre virtute de Sfantul Nectarie din Eghina:

''…cunoasterea de sine este indatorirea primordială a omului; el este dator, inainte de toate, sa se cunoasca pe sine.

Omul, ca fiinta rationala, religioasa şi
libera din punct de vedere moral, este o faptura aleasa, menita sa ajunga asemenea lui Dumnezeu, dupa chipul Caruia a fost creat, si parte a bunatătii si fericirii dumnezeiesti.

Dar pentru a ajunge chip dumnezeiesc, bun si fericit si pentru a se impartasi de Dumnezeu, omul este dator, inainte de toate, sa se cunoasca pe sine.

Lipsit de cunoasterea de sine, gandurile lui se afla in ratacire, fiind prizonier al feluritelor patimi, stapanit de aprige pofte, preocupat de multe şi zadarnice lucruri, cu o viata nelinistita, dezordonata si plina de griji, gresind in toate; se poticneste pe calea vietii, clatinandu-se la fiece pas, se impiedica, cade si este strivit.

Cel ce nesocoteste propriul sine Il nesocoteste si pe Dumnezeu. Iar cel ce Il ignora pe Dumnezeu ignora intru totul adevarul si firea lucrurilor, fapt pentru care paseste pe calea acestei vieti, asemenea unui calator ratacit in pustie.

Cel ce nu-si cunoaste propriul sine este trufas, se poartă urat şi necuvios în fata lui Dumnezeu. Se considera important desi [de fapt] este neinsemnat, se faleste, desi este marunt. Nestiind - asa cum, de obicei, se spune - nimic, crede ca le stie pe toate. Se mandreste in ignoranta lui si, cand vorbeste, i se vadeste nestiinta. Cel ce nu se cunoaste pe sine pururi pacatuieste impotriva lui Dumnezeu si se indeparteaza de El neincetat.

In om se afla sadită puterea de cunoastere a sinelui, pentru ca prin fire este o fiinta spirituala si libera din punct de vedere moral, avand o vointa libera şi capacitatea de cunoastere. Dumnezeu, plasmuindu-l pe om dupa chipul Sau, l-a creat, astfel încat sa-L caute, sa-L cunoasca, sa-L iubeasca si sa se apropie de El.

Insa, ca sa poata sa se cunoasca deplin pe sine, trebuie mai întai sa doreasca sa-si asume cercetarea de sine, facand din şinele propriu un obiect de studiu; fara vointă nu este cu putinta a se realiza nimic dintre cele necesare, si asupra tuturor va domni ignoranta.

Cei care se cunosc pe ei insisi sunt laudati în cartea Pildelor ca intelepti. Solomon, autorul Pildelor, spune: „Cei care se cunosc pe ei insisi intelepti sunt" , sfatuind: „cunoaste-te pe tine insuti si mergi fara prihana în caile inimii tale"...

Intru tine se afla splendoarea si fericirea sufletului. Intru tine se afla sanatatea trupului. Intru tine se afla curatia duhului. Intru tine se afla ceea ce este bun si desavarsit.”

Sfantul Nectarie din Eghina, Mitropolit de Pentapole

O minune a Sfântului Nectarie Taumaturgul


Sursa: Simplyxpress
Astazi este praznuit un sfant drag inimii mele, Sfantul Nectarie de Eghina, episcopul Pentapolei. Fiindca am primit un articol despre una din minunile sale de la un preot, m-am gandit sa il impartasesc cu voi. Sper sa fie de folos duhovnicesc.
De necrezut, dar adevarat. Cea mai mare minune a secolului petrecuta in Romania.
Intr-un sat micut din Romania nu exista nici un preot si locuitorii mergeau adeseori la Patriarh sa-i solicite sa gaseasca pe cineva pentru ocuparea locului liber. Patriarhul nu avea inca o solutie pentru satisfacerea cererii lor. Satenii au mers de nenumarate ori, dar Patriarhul le spunea acelasi lucru.. ca nu are nici un preot disponibil caci altfel ar fi trimis unul si in satul lor.
Intre timp oamenii mureau fara slujba de inmormantare, altii aveau relatii si copii fara sa fie cununati, iar copiii ca si adultii nu erau botezati. Apoi, intr-o zi, langa biserica a oprit o masina din care a iesit un preot care a inceput sa-i cheme pe oameni. Satenii erau uluiti.  Au mers la biserica, i-au urat bun venit si i-au zis: Cum de ai venit in satul nostru daca Patriarhul ne-a zis ca nu este nici un preot disponibil?
Atunci preotul le-a zis: Nu asta v-ati dorit? Ati vrut un preot? Iata-l ca a venit.
Toti satenii erau bucurosi de prezenta noului preot.  Acesta a inceput sa lucreze imediat. A mers la toate mormintele si a citit slujbele de inmormantare. I-a botezat si i-a cununat pe toti din sat si le-a dat Sfanta Impartasanie.  Intr-o zi i-a chemat pe toti la biserica si le-a spus: Voi pleca acum, misiunea mea este indeplinita.  Satenii erau foarte socati de mesajul lui si i-au spus: Acum ca ai venit, vrei sa pleci?  Oricum, preotul nu a ascultat comentariile lor si a facut intocmai cum a zis. Cand si-au dat seama ca nu mai puteau face nimic, i-au multumit.
Dupa mai multe zile, satenii s-au dus la Patriarh si i-au multumit ca le-a trimis un preot. Totodata i-au cerut sa le trimita un alt preot cat de curand, dar Patriarhul nu stia nimic.  El le-a zis ca nu a trimis nici un preot intrucat nu avea nici unul liber. Oricum, le-a spus ca trebuie sa sa verifice cu Protosinghelul sa vada daca nu cumva el a trimis preotul.  I-a telefonat Protosinghelului, dar nici el nu a trimis pe nimeni. Patriarul i-a intrebat ce a facut acel preot pentru ei. Satenii i-au spus ca i-a cununat, i-a botezat si le-a citit slujbele funerare, adica a facut tot ceea ce orice preot ar fi facut pentru ei.  Atunci Patriarhul i-a intrebat daca preotul le-a dat si acte. Satenii au raspuns ca bineinteles ca le-a dat si acte pe care le-a inscris si in cataloagele/manuscrisele Bisericii.
-A vazut cineva ce a scris? Si cu ce nume a semnat?
-Toate documentele erau scrise in romana, dar semnatura lui era scrisa intr-o limba necunoscuta noua.
Patriarhul  le-a cerut sa ii aduca manuscrisele sa vada cine era acel preot. Cand s-au intors cu manuscrisele, Patriarhul a ramas fara grai. Nu-i venea sa creada ochilor, dar intr-adevar toate documentele erau scrise in romana, in timp ce numele preotului era scris in limba greaca: Nectarie, episcopul Pentapolei.
Sursa: Demetrios Velaoras
Nota: Am tradus acest text dupa o traducere in limba engleza a unui text in limba greaca.  Documentul original  in limba greaca se afla aici: http://ierosnaosagandreou.blogspot.com/2009/10/blog-post_1466.html
Cu rugaciunile Sfantului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.