Maria dulce Mamã
Maria-i dulce Mamã
Iar noi ai ei copii
La tronul ei ne cheamã
Pe toti spre-a o iubi.
O, Mamã prea iubitã
Primeste-al nostru cânt
Noi vrem sã fii slãvitã
În Cer si pe Pãmânt.
Maria ne iubeste
Cãci plinã e de har!
Pe toti ea ne primeste
La sfântul sãu altar.
Ea poartã grijã multã
De tot copilul sãu
Si ruga i-o ascultã
Al ei Fiu, Dumnezeu.
Maria-i fericirea
Acelor ce-o iubesc
Într-nsa-i mântuirea
Acelor ce-o doresc.
Nu voi nimic pe lume
Decât ca sã-i slujesc
Si-odatã cu-al ei nume
Viata sã mi-o sfârsesc.
Toti te roagã cu iubire,
Toti cu dor te preamãresc.
Si-si îndreaptã a lor privire,
Cãtre tronul Tãu ceresc.
Unde stai înconjuratã,
Tot de cete îngeresti,
Maicã Sfântã preacuratã,
Binecuvântatã esti.
Toti si toate te implorã,
Sus în cer si pe pãmânt,
Cãci ca fragedã Fecioarã,
Ai nãscut pe Fiul sfânt
Lumea-ntreagã e-ncântatã
De virtutile ceresti.
Maicã Sfântã preacuratã,
Binecuvântatã esti.
Dimineata-n zori de ziuã,
Când zefirul cel usor,
Ca o tainicã soptire,
Se strecoarã printre flori
Se aud câte o datã,
Niste acorduri îngeresti,
Maicã Sfântã preacuratã,
Binecuvântatã esti.
Odă Maicii Domnului
Dacă lumea asta, Maică, ar fi o câmpie toată,
Unde-ar creşte cu nobleţe numai flori înmiresmate,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o pădure,
Şi-n copaci ar creşte-ntruna numai versuri de iubire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea ar fi, Maică, un ocean cu glăsuire,
Plin cu laude duioase şi cântări de preamărire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o grădină
Plină toată cu biserici şi cu graţie divină,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, ţi le-am închina doar ţie.
Încă n-au crescut pe lume flori şi-nmiresmate ramuri,
Nu s-au înălţat biserici cu-ale tale sfinte hramuri,
Încă nu s-au scris nici stihuri, nici atâta poezie,
Câte-am vrea, Măicuţă Sfântă, să îţi dăruim noi ţie…
Dar primeşte, Maică Sfântă, şi a noastră umilinţă,
Şi-ale noastre rugi cu lacrimi, ce le spunem cu căinţă,
Şi puţina osteneală, şi îi zi lui Dumnezeu:
Fiule, Treime Sfântă, ei, toţi, sunt din neamul meu!
Dacă lumea asta, Maică, ar fi o câmpie toată,
Unde-ar creşte cu nobleţe numai flori înmiresmate,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o pădure,
Şi-n copaci ar creşte-ntruna numai versuri de iubire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea ar fi, Maică, un ocean cu glăsuire,
Plin cu laude duioase şi cântări de preamărire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.
Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o grădină
Plină toată cu biserici şi cu graţie divină,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, ţi le-am închina doar ţie.
Încă n-au crescut pe lume flori şi-nmiresmate ramuri,
Nu s-au înălţat biserici cu-ale tale sfinte hramuri,
Încă nu s-au scris nici stihuri, nici atâta poezie,
Câte-am vrea, Măicuţă Sfântă, să îţi dăruim noi ţie…
Dar primeşte, Maică Sfântă, şi a noastră umilinţă,
Şi-ale noastre rugi cu lacrimi, ce le spunem cu căinţă,
Şi puţina osteneală, şi îi zi lui Dumnezeu:
Fiule, Treime Sfântă, ei, toţi, sunt din neamul meu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu