Ce spune Biblia despre pace
Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de
care nimeni nu va vedea pe Domnul.
Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o
dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.
Însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea
în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi!
Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu,
Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.
Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea,
credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o
inimă curată.
Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace.
Cei răi n-au pace, zice Domnul.
V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în
Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”
Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi
în pace cu toţi oamenii.
Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice
pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea;
da, pacea, căci se încrede în Tine.
Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin
cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!
Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea,
îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit
pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa
Deci fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin
credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea
pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în
nădejde!
Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi
chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul şi în
umbra morţii şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”
Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea
voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.
El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a
vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.
nu cunosc calea păcii;
Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toţi! Amin.
Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana
sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin.
căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci
al păcii, ca în toate bisericile sfinţilor.
Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvârşiţi-vă,
îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un cuget, trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei şi al păcii
va fi cu voi.
El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii
vouă, celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape.
şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii.
având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.
Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi
ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.
Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe
deplin; şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite
întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.
Însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea
în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi!
care a primit de la Avraam zeciuială din tot, care,
după însemnătatea numelui său, este întâi „împărat al neprihănirii”, apoi şi
„împărat al Salemului”, adică „împărat al păcii”;
Dumnezeul păcii, care, prin sângele
legământului celui veşnic, a sculat din morţi pe Domnul nostru Isus, marele
Păstor al oilor,
şi, dacă este casa aceea vrednică, pacea
voastră să vină peste ea; dar, dacă nu este vrednică, pacea voastră să
se întoarcă la voi.
Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe
pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.
Dar Isus i-a zis: „Fiică, credinţa ta
te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.”
Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde puterea de
a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi sare în voi înşivă şi
să trăiţi în pace unii cu alţii.”
Dar Isus le-a zis: „Lăsaţi-o în pace;
de ce-i faceţi supărare? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine;
„Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace
pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”
„Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne,
după cuvântul Tău.
Dar Isus a zis femeii: „Credinţa ta te-a
mântuit; du-te în pace.”
Isus i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică;
credinţa ta te-a mântuit, du-te în pace.”
Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea
voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.
Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu
vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare.
Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi
trimite o solie să ceară pace.
şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi
tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar
acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
Dar Isus a zis: „Las-o în pace;
căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.
Şi acum eu vă spun: „Nu mai necăjiţi pe oamenii
aceştia, şi lăsaţi-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este
de la oameni, se va nimici;
A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în
mijlocul lor şi i-a îndemnat la pace. „Oamenilor”, a zis el, „voi
sunteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?”
Biserica se bucura de pace în toată Iudeea,
Galileea şi Samaria, se întărea sufleteşte şi umbla în frica Domnului; şi, cu
ajutorul Duhului Sfânt, se înmulţea.
Irod era foarte mâniat pe cei din Tir şi din Sidon.
Dar aceştia au venit toţi într-un gând la el; şi, după ce au câştigat de partea
lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace,
pentru că ţara lor se hrănea din ţara împăratului.
După câtăva vreme, fraţii i-au lăsat să se întoarcă în
pace la aceia de care fuseseră trimişi.
Şi temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte:
„Dregătorii au trimis să vi se dea drumul; acum, dar, ieşiţi afară şi duceţi-vă
în pace.”
Pavel a fost chemat, şi Tertul a început să-l pârască
astfel: „Preaalesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; şi
neamul acesta a căpătat îmbunătăţiri sănătoase prin îngrijirile tale.
Deci vouă tuturor, care sunteţi preaiubiţi ai lui
Dumnezeu în Roma, chemaţi să fiţi sfinţi: Har şi pace de la Dumnezeu,
Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos!
Slavă, cinste şi pace va veni însă peste
oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec.
Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este
moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.
Şi cum vor propovădui, dacă nu sunt trimişi? După cum
este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale
celor ce vestesc Evanghelia!”
Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi
băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.
Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea
şi zidirea noastră.
Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
la Domnul Isus Hristos!
(Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se
împace cu bărbatul ei.) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.
Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se
despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu
ne-a chemat să trăim în pace.
Nimeni, dar, să nu-l dispreţuiască. Să-l petreceţi în pace,
ca să vină la mine, pentru că îl aştept cu fraţii.
Har şi pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru,
şi de la Domnul Isus Hristos!
Încolo, fraţilor, fiţi sănătoşi, desăvârşiţi-vă,
îmbărbătaţi-vă, fiţi cu un cuget, trăiţi în pace, şi Dumnezeul dragostei
şi al păcii va fi cu voi.
Har şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl şi de la
Domnul nostru Isus Hristos!
Şi peste toţi cei ce vor umbla după dreptarul acesta
şi peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace şi îndurare!
Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
la Domnul Isus Hristos.
Căci El este pacea noastră care din doi a făcut
unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea,
şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei,
Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi
un singur om nou, făcând astfel pace;
El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă,
celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape.
Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru,
şi de la Domnul Isus Hristos!
către sfinţii şi fraţii credincioşi în Hristos care
sunt în Colose: Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la
Domnul Isus Hristos.
şi să împace totul cu Sine prin El, atât ce
este pe pământ, cât şi ce este în ceruri, făcând pace prin sângele
crucii Lui.
Pavel, Silvan şi Timotei, către Biserica
tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Hristos: Har şi pace
de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos.
Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina
lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.
Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
la Domnul Isus Hristos!
către Timotei, adevăratul meu copil în credinţă: har,
îndurare şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Hristos Isus,
Domnul nostru!
către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare şi
pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Hristos Isus, Domnul nostru!
către Tit, adevăratul meu copil în credinţa noastră a
amândurora: Har şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Isus Hristos,
Mântuitorul nostru!
Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de
la Domnul Isus Hristos!
Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o
pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au
trecut prin şcoala ei roada dătătoare de pace a neprihănirii.
şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace,
încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la
ce i-ar folosi?
Şi roada neprihănirii este semănată în pace
pentru cei ce fac pace.
după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin
sfinţirea lucrată de Duhul spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Isus
Hristos: Harul şi pacea să vă fie înmulţite!
să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea
şi s-o urmărească.
De aceea, preaiubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste
lucruri, siliţi-vă să fiţi găsiţi înaintea Lui fără prihană, fără vină şi în pace.
Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din
partea lui Dumnezeu Tatăl şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în
adevăr şi în dragoste!
Îndurarea, pacea şi dragostea să vă fie
înmulţite.
Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: Har
şi pace vouă din partea Celui ce este, Celui ce era şi Celui ce vine, şi
din partea celor şapte duhuri, care stau înaintea scaunului Său de domnie,
Şi s-a arătat un alt cal, un cal roşu. Cel ce stătea
pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se
înjunghie unii pe alţii, şi i s-a dat o sabie mare.
A venit unul, care scăpase, şi a dat de ştire lui
Avram, evreul; acesta locuia lângă stejarii lui Mamre, amoritul, fratele lui
Eşcol şi fratele lui Aner, care făcuseră legătură de pace cu Avram.
Tu vei merge în pace la părinţii tăi; vei fi
îngropat după o bătrâneţe fericită.
Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum
nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine şi te-am lăsat să
pleci în pace. Tu acum eşti binecuvântat de Domnul.”
S-au sculat dis-de-dimineaţă şi s-au legat unul cu
altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.
şi dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui
meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu;
„Oamenii aceştia au gânduri de pace faţă de
noi; să rămână, dar, în ţară şi să facă negoţ; ţara este destul de largă pentru
ei. Noi vom lua de neveste pe fetele lor şi le vom da de neveste pe fetele
noastre.
Economul a răspuns: „Fiţi pe pace! Nu vă temeţi
de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o
comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele.” Şi le-a adus şi
pe Simeon.
Dar Iosif a zis: „Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa
ceva! Omul la care s-a găsit paharul va fi robul meu; dar voi suiţi-vă înapoi
în pace la tatăl vostru.”
Moise a plecat; şi, când s-a întors la socrul său,
Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei, care
sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!”
Voi da pace în ţară, şi nimeni nu vă va tulbura
somnul; voi face să piară din ţară fiarele sălbatice, şi sabia nu va trece prin
ţara voastră.
Domnul să-Şi înalţe faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!
De aceea să spui că închei cu el un legământ de pace.
Din pustiul Chedemot, am trimis soli la Sihon,
împăratul Hesbonului, cu vorbe de pace. Am trimis să-i spună:
Când te vei apropia de o cetate ca să te baţi
împotriva ei, s-o îmbii cu pace.
Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot
poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus.
Dacă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă
război cu tine, atunci s-o împresori.
Nimeni, după ce a auzit cuvintele legământului
acestuia încheiat cu jurământ, să nu se laude în inima lui şi să zică: „Voi
avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele şi chiar dacă
aş adăuga beţia la sete.”
Iosua a făcut pace cu ei şi a încheiat un
legământ prin care trebuia să-i lase cu viaţă, şi căpeteniile adunării le-au
jurat lucrul acesta.
Adoni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua
pusese mâna pe Ai şi o nimicise cu desăvârşire, că făcuse cetăţii Ai şi
împăratului ei cum făcuse Ierihonului şi împăratului lui, şi că locuitorii
Gabaonului făcuseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.
„Suiţi-vă la mine şi ajutaţi-mă, ca să batem Gabaonul,
căci a făcut pace cu Iosua şi cu copiii lui Israel.”
N-a rămas nicio cetate, care să fi făcut pace
cu copiii lui Israel, afară de heviţi, care locuiau în Gabaon; pe toate le-au
luat prin luptă.
Şi Domnul a lăsat în pace pe popoarele acelea
pe care nu le dăduse în mâinile lui Iosua şi nu S-a grăbit să le izgonească.
Sisera a fugit pe jos în cortul Iaelei, nevasta lui
Heber, chenitul; căci între Iabin, împăratul Haţorului, şi casa lui Heber,
chenitul, era pace.
Şi Domnul i-a zis: „Fii pe pace, nu te teme,
căci nu vei muri.”
Şi a zis şi celor din Penuel: „Când mă voi întoarce în
pace, voi dărâma turnul acesta.”
Şi preotul le-a răspuns: „Duceţi-vă în pace;
călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului.”
Au ridicat, dar, ce făcuse Mica şi au luat pe preotul
care era în slujba lui şi s-au năpustit asupra Laisului, asupra unui popor
liniştit şi în pace; l-au trecut prin ascuţişul sabiei şi au ars
cetatea.
Toată adunarea a trimis soli să vorbească fiilor lui
Beniamin care erau la stânca Rimon şi să le vestească pacea.
Eli a luat din nou cuvântul şi a zis: „Du-te în pace,
şi Dumnezeul lui Israel să asculte rugăciunea pe care I-ai făcut-o!”
Cetăţile pe care le luaseră filistenii de la Israel
s-au întors la Israel, de la Ecron până la Gat, cu ţinutul lor; Israel le-a
smuls din mâna filistenilor. Şi a fost pace între Israel şi amoriţi.
Domnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă
nu voi trimite pe nimeni să-ţi dea de ştire! Dacă tatăl meu va găsi cu cale
să-ţi facă rău, iarăşi îţi voi da de ştire şi te voi lăsa să pleci, ca să te
duci în pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!
Şi voi trimite un tânăr şi-i voi zice: „Du-te de
găseşte săgeţile!” Dacă-i voi zice: „Iată că săgeţile sunt dincoace de tine,
ia-le!”, atunci să vii, căci este pace pentru tine şi n-ai să te temi de
nimic, viu este Domnul!
Şi Ionatan a zis lui David: „Du-te în pace,
acum când am jurat amândoi în Numele Domnului, zicând: „Domnul să fie pe vecie
între mine şi tine, între sămânţa mea şi sămânţa ta!” David s-a sculat şi a
plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.
şi să-i vorbiţi aşa: „Să trăieşti în pace, şi pacea
să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău.
Şi David a luat din mâna Abigailei ce-i adusese şi i-a
zis: „Suie-te în pace acasă; vezi că ţi-am ascultat glasul şi te-am
primit bine.”
Întoarce-te, dar, şi mergi în pace, ca să nu
faci nimic neplăcut înaintea domnitorilor filistenilor.”
Abner a zis lui David: „Mă voi scula şi voi pleca să
strâng tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca să facă legământ cu tine şi să
domneşti în totul după dorinţa ta.” David a dat drumul lui Abner, care a plecat
în pace.
Ioab şi oamenii lui David s-au întors de la urmărirea
unei cete şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David, în Hebron,
căci David îi dăduse drumul şi plecase în pace.
Când a venit Ioab cu toată ceata lui i s-a spus:
„Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul şi s-a dus în pace.”
Toţi împăraţii supuşi lui Hadarezer, văzându-se bătuţi
de Israel, au făcut pace cu Israel şi i s-au supus. Şi sirienii n-au mai
îndrăznit să ajute pe fiii lui Amon.
Împăratul i-a zis: „Du-te în pace.” Absalom s-a
sculat şi a plecat la Hebron.
Împăratul a mai zis preotului Ţadoc: „Înţelegi?
Întoarce-te în pace în cetate, cu fiul tău Ahimaaţ şi cu Ionatan, fiul
lui Abiatar, cei doi fii ai voştri.
şi voi aduce înapoi la tine pe tot poporul; moartea
omului pe care-l urmăreşti va face ca toţi să se întoarcă, şi tot poporul va fi
în pace.”
Mefiboşet, fiul lui Saul, s-a coborât şi el înaintea
împăratului. Nu-şi îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-şi spălase
hainele, din ziua când plecase împăratul până în ziua când se întorcea în pace.
Şi Mefiboşet a zis împăratului: „Să ia chiar totul,
căci împăratul, domnul meu, se întoarce în pace acasă.”
Ştii ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce a făcut
celor două căpetenii ale oştirii lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui
Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât; a vărsat în timp de pace sânge de
război şi a pus sângele de război pe cingătoarea cu care era încins la mijloc
şi pe încălţămintea din picioare.
Fă după înţelepciunea ta, şi să nu laşi ca perii lui
cei albi să se coboare în pace în Locuinţa morţilor.
Sângele lor să cadă peste capul lui Ioab şi peste
capul urmaşilor lui pentru totdeauna; dar David, sămânţa lui, casa lui şi
scaunul lui de domnie, să aibă parte de pace pe vecie din partea
Domnului.”
Stăpânea peste toată ţara de dincoace de Râu, de la
Tifsah până la Gaza, peste toţi împăraţii de dincoace de Râu. Şi avea pace
pretutindeni de jur împrejur.
Domnul a dat înţelepciune lui Solomon, cum îi
făgăduise. Între Hiram şi Solomon a fost pace, şi au făcut legământ
împreună.
El a zis: „Dacă ies pentru pace, prindeţi-i
vii; şi chiar dacă ies pentru luptă, prindeţi-i vii.”
Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca
nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul zice: „Oamenii aceştia n-au stăpân; să se
întoarcă fiecare acasă în pace.”
şi să le spui: „Aşa vorbeşte împăratul: „Puneţi pe
omul acesta la închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea şi cu apa întristării, până
când mă voi întoarce în pace.”
Şi Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace,
Domnul n-a vorbit prin mine.” Apoi a mai zis: „Auziţi, popoare, toate!”
Iosafat a trăit în pace cu împăratul lui
Israel.
Şi el a zis: „Pentru ce vrei să te duci astăzi la el?
Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.” Ea a răspuns: „Fii pe pace!”
Elisei i-a zis: „Du-te în pace.” După ce a
plecat Naaman de la Elisei şi a fost la o depărtare bunicică,
Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui
Iehu venind şi a zis: „Văd o ceată de oameni.” Ioram a zis: „Ia un călăreţ şi
trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace.”
Călăreţul s-a dus înaintea lui Iehu şi a zis: „Aşa zice
împăratul: „Veniţi cu pace?” Şi Iehu a răspuns: „Ce-ţi pasă de pace?
Treci înapoia mea.” Caraula a dat de ştire şi a zis: „Solul s-a dus până la ei
şi nu se mai întoarce.”
Ioram a trimis un al doilea călăreţ, care a ajuns la
ei şi a zis: „Aşa zice împăratul: „Veniţi cu pace?” Şi Iehu a răspuns:
„Ce-ţi pasă de pace? Treci înapoia mea.”
Cum a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?”
Iehu a răspuns: „Ce, pace! Câtă vreme dăinuiesc curviile mamei tale,
Izabela, şi mulţimea vrăjitoriilor ei!”
N-ascultaţi de Ezechia; căci aşa vorbeşte împăratul
Asiriei: „Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va
mânca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fântâna lui,
Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvântul Domnului, pe
care l-ai rostit, este bun.” Şi a adăugat: „Căci va fi pace şi linişte
în timpul vieţii mele!”
De aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi
adăugat în pace în mormântul tău şi nu-ţi vor vedea ochii toate
nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuia.” Ei au adus
împăratului răspunsul acesta.
Amasai, unul din căpitanii de seamă, a fost apucat de
Duhul şi a zis: „Suntem cu tine, Davide, şi cu tine, fiul lui Isai! Pace,
pace ţie şi pace celor ce te ajută, căci Dumnezeul tău ţi-a
ajutat!” Şi David i-a primit şi i-a pus între căpeteniile oştirii.
Slujitorii lui Hadarezer, văzându-se bătuţi de Israel,
au făcut pace cu David şi i s-au supus. Şi sirienii n-au vrut să mai
ajute pe fiii lui Amon.
Iată că ţi se va naşte un fiu, care va fi un om al
odihnei şi căruia îi voi da odihnă, izbăvindu-l din mâna tuturor vrăjmaşilor
lui de jur împrejur; căci numele lui va fi Solomon şi voi aduce peste Israel pacea
şi liniştea în timpul vieţii lui.
A îndepărtat din toate cetăţile lui Iuda înălţimile şi
stâlpii închinaţi soarelui. Şi împărăţia a avut pace sub el.
Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munţi ca
nişte oi care n-au păstor; şi Domnul a zis: „Oamenii aceştia n-au stăpân,
fiecare să se întoarcă în pace acasă!”
Şi spuneţi: „Aşa vorbeşte împăratul: „Băgaţi pe omul
acesta în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea şi cu apa întristării, până mă voi
întoarce în pace.”
Şi Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace,
n-a vorbit Domnul prin mine!” Apoi a mai zis: „Voi, toate popoarele, auziţi!”
Iosafat, împăratul lui Iuda, s-a întors în pace
acasă la Ierusalim.
Şi împărăţia lui Iosafat a fost liniştită, şi
Dumnezeul lui i-a dat pace de jur împrejur.
Iată, te voi strânge lângă părinţii tăi, vei fi
adăugat în pace în mormântul tău şi nu vei vedea cu ochii tăi toate
nenorocirile pe care le voi trimite peste locul acesta şi peste locuitorii
lui.” Ei au adus împăratului răspunsul acesta.
Au trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută
douăzeci şi şapte de ţinuturi ale împăratului Ahaşveroş. Ele cuprindeau cuvinte
de pace şi de credincioşie,
Acolo cei puşi în lanţuri sunt lăsaţi toţi în pace,
nu mai aud glasul asupritorului;
N-am nici linişte, nici pace, nici odihnă, şi
necazul dă peste mine.”
Căci vei face legământ până şi cu pietrele câmpului,
şi fiarele pământului vor fi în pace cu tine.
Jefuitorilor li se lasă corturile în pace,
celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că dumnezeul lor este în pumn.
„Gândurile mele mă silesc să răspund, şi frământarea
mea nu-mi dă pace.
În casele lor domneşte pacea, fără umbră de
frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească.
Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace;
te vei bucura astfel iarăşi de fericire.
„Puterea şi groaza sunt ale lui Dumnezeu; El face să
împărăţească pacea în ţinuturile Lui înalte.
Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă
Îşi ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă? La fel Se poartă fie cu un popor,
fie cu un om,
dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace
cu mine, şi n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,
Nu mă lua de pe pământ împreună cu cei răi şi cu
oamenii nelegiuiţi, care vorbesc de pace aproapelui lor, şi, când colo,
au răutate în inimă.
Domnul dă tărie poporului Său, Domnul binecuvântă pe
poporul Său cu pace.
Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea
şi aleargă după ea!
Căci ei nu vorbesc de pace, ci urzesc
înşelătorii împotriva oamenilor liniştiţi din ţară.
Să se bucure şi să se înveselească cei ce găsesc
plăcere în nevinovăţia mea, şi să zică neîncetat: „Mărit să fie Domnul, care
vrea pacea robului Său!”
Uită-te bine la cel fără prihană şi priveşte pe cel
fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.
Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care
îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul
împotriva mea.
Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea şi-mi
va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei şi
îşi calcă legământul.
Munţii vor aduce pace poporului, şi dealurile
de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale.
În zilele lui va înflori cel neprihănit şi va fi
belşug de pace până nu va mai fi lună.
Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El
vorbeşte de pace poporului Său şi iubiţilor Lui, numai ei să nu cadă
iarăşi în nebunie.
Bunătatea şi credincioşia se întâlnesc, dreptatea şi pacea
se sărută.
Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li
se întâmplă nicio nenorocire.
Destul mi-a locuit sufletul lângă cei ce urăsc pacea.
Eu sunt pentru pace; dar de îndată ce vorbesc
eu, ei sunt pentru război.
Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te
iubesc să se bucure de odihnă.
Din pricina fraţilor şi prietenilor mei, doresc pacea
în sânul tău.
El dă pace ţinutului tău şi te satură cu cel
mai bun grâu.
Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale
şi-ţi vor aduce multă pace.
Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar
bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace. –
Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât
o casă plină de cărnuri, cu ceartă! –
Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot
supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. –
iubitul îşi are vremea lui, şi urâtul îşi are vremea
lui; războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei.
Eu sunt un zid, şi ţâţele mele sunt ca nişte turnuri;
în ochii lui am fost ca una care a găsit pace.
El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace
fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va
întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi-n veci de veci;
iată ce va face râvna Domnului oştirilor.
Tot pământul se bucură acum de odihnă şi pace;
izbucnesc oamenii în cântece de veselie.
Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce
facem noi, Tu împlineşti pentru noi.
afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace
cu Mine, da, vor face pace cu Mine.”
Abateţi-vă din drum, daţi-vă în lături de pe cărare,
lăsaţi-ne în pace cu Sfântul lui Israel!”
Lucrarea neprihănirii va fi pacea; roada
neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.
Nu ascultaţi pe Ezechia. Căci aşa vorbeşte împăratul
Asiriei: „Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va
mânca din via lui şi din smochinul lui, şi va bea apă din fântâna lui,
Ezechia a răspuns lui Isaia: „Cuvântul Domnului pe
care l-ai rostit este bun. Căci, a adăugat el, măcar în timpul vieţii mele va
fi pace şi linişte!”
El îi urmăreşte, merge în pace pe un drum pe
care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui.
O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea
ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta, ca valurile mării.
Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui ce aduce
veşti bune, care vesteşte pacea, picioarele celui ce aduce veşti bune,
care vesteşte mântuirea, picioarele celui ce zice Sionului: „Dumnezeul tău
împărăţeşte!”
care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin
rănile Lui suntem tămăduiţi.
Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile,
dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu
se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.
Da, veţi ieşi cu bucurie şi veţi fi călăuziţi în pace.
Munţii şi dealurile vor răsuna de veselie înaintea voastră, şi toţi copacii din
câmpie vor bate din palme.
El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe
drumul cel drept se odihneşte în culcuşul lui.
Voi pune lauda pe buze: „Pace, pace
celui de departe şi celui de aproape! – zice Domnul – Da, Eu îl voi tămădui!
Cei răi n-au pace, zice Dumnezeul meu. –
Ei nu cunosc calea păcii, şi în căile lor nu este
dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele nu cunoaşte pacea.
–
În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi
aduce argint, în loc de lemn, aramă, şi în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea
să domnească peste tine, şi să stăpânească dreptatea.
Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată, voi îndrepta spre el pacea
ca un râu, şi slava neamurilor, ca un pârâu ieşit din matcă, şi veţi fi
alăptaţi, veţi fi purtaţi în braţe şi dezmierdaţi pe genunchi.
Eu am zis: „Ah! Doamne Dumnezeule! Ai înşelat în
adevăr pe poporul acesta şi Ierusalimul, când ai zis: „Veţi avea pace!”,
şi totuşi sabia le ameninţă viaţa.”
Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu,
zicând: „Pace! Pace!” Şi totuşi nu este pace!
Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu,
zicând: „Pace! Pace!” Şi totuşi pace nu este.
Aşteptam pacea, şi nu vine nimic mai bun; o
vreme de vindecare, şi iată groaza!
Limba lor este o săgeată ucigătoare, nu spun decât
minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, şi în fundul inimii îi
întind curse.
Tu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine;
vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea
celor răi, şi toţi mişeii trăiesc în pace?
Peste toate înălţimile pustiului vin pustiitori, căci
sabia Domnului mănâncă ţara de la un capăt la altul; şi nimeni nu-i lăsat în pace.
Eu am răspuns: „Ah! Doamne Dumnezeule! Iată că
prorocii lor le zic: „Nu veţi vedea sabie şi nu veţi avea foamete; ci Domnul vă
va da în locul acesta o pace trainică.”
Ai lepădat Tu de tot pe Iuda şi a urât sufletul Tău
atât de mult Sionul? Pentru ce ne loveşti aşa, că nu mai este nicio vindecare
pentru noi? Trăgeam nădejde de pace, şi nu vine nimic bun; aşteptam o
vreme de vindecare, şi nu-i decât groază!
Căci aşa vorbeşte Domnul: „Să nu intri în nicio casă
de jale, să nu plângi în ea şi nici să nu te boceşti cu ei, căci Mi-am luat
înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea şi
îndurarea Mea.
Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care
domneşte împrejur. – „Învinuiţi-l”, strigă ei; „haidem să-l învinuim!” Toţi cei
ce trăiau în pace cu mine pândesc să vadă dacă mă clatin şi zic: „Poate
că se va lăsa prins, vom pune mâna pe el şi ne vom răzbuna pe el!”
Ei spun celor ce Mă nesocotesc: „Domnul a zis: „Veţi
avea pace” şi zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor:
„Nu vi se va întâmpla niciun rău.”
Dar, dacă un proroc proroceşte pacea, numai
după împlinirea celor ce proroceşte se va cunoaşte că este cu adevărat trimis
de Domnul.”
Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la
voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un
viitor şi o nădejde.
Aşa vorbeşte Domnul: „Auzim strigăte de groază; e
spaimă, nu este pace!
„Iată, îi voi da vindecare şi sănătate, îi voi vindeca
şi le voi deschide un izvor bogat în pace şi credincioşie.
ci vei muri în pace: şi cum au ars miresme
pentru părinţii tăi, vechii împăraţi care au fost înaintea ta, tot aşa vor arde
şi pentru tine şi te vor jeli zicând: „Vai, doamne!” Căci Eu am rostit cuvântul
acesta, zice Domnul.”
Voi pune foc caselor dumnezeilor Egiptului;
Nebucadneţar le va arde, va duce robi pe idoli, se va înveli cu ţara Egiptului
cum se înveleşte păstorul cu haina lui şi va ieşi în pace din ea.
Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.
Lucrurile acestea se vor întâmpla pentru că ei
rătăcesc pe poporul Meu zicând: „Pace!”, când nu este pace.
Poporul Meu zideşte un zid, şi ei îl tencuiesc cu ipsos.
S-a isprăvit cu prorocii lui Israel care prorocesc
asupra Ierusalimului şi au vedenii de pace asupra lui, când nu este pace,
zice Domnul Dumnezeu.”
Voi încheia cu ele un legământ de pace şi voi
îndepărta din ţară toate fiarele sălbatice; ele vor locui în linişte în pustiu
şi vor putea dormi în mijlocul pădurilor.
Voi încheia cu ei un legământ de pace, care va
fi un legământ veşnic cu ei; îi voi sădi şi-i voi înmulţi, şi voi pune Locaşul
Meu cel Sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna.
„Nebucadneţar, împăratul, către toate popoarele,
neamurile, oamenii de toate limbile care locuiesc pe tot pământul: Să aveţi
multă pace!
Va ridica şi va strămuta în Egipt, odată cu prinşii de
război, chiar şi pe dumnezeii şi chipurile lor turnate, împreună cu vasele lor
scumpe de argint şi de aur. Apoi va lăsa câţiva ani în pace pe împăratul
de la miazănoapte.
Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l în pace!
Aşa vorbeşte Domnul despre prorocii care rătăcesc pe
poporul meu, care, dacă au de muşcat ceva cu dinţii, vestesc pacea, iar
dacă nu li se pune nimic în gură, vestesc războiul sfânt:
El va fi pacea noastră! Când va veni asirianul
în ţara noastră şi va pătrunde în palatele noastre, vom ridica împotriva lui
şapte păstori şi opt căpetenii ale poporului.
Iată pe munţi picioarele solului care vesteşte pacea!
Prăznuieşte-ţi sărbătorile, Iudo, împlineşte-ţi juruinţele! Căci cel rău nu va
mai trece prin mijlocul tău, este nimicit cu desăvârşire…
Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a
celei dintâi, zice Domnul oştirilor; şi în locul acesta voi da pacea,
zice Domnul oştirilor.”
Şi ei au vorbit Îngerului Domnului care stătea între
mirţi şi au zis: „Am cutreierat pământul, şi iată că tot pământul este în pace
şi liniştit!”
Căci înainte de aceste zile, nu era răsplată nici
pentru lucrul omului, nici pentru vite. Cei ce intrau şi ieşeau n-aveau nici ei
pace, din pricina vrăjmaşului, şi Eu dezbinam pe toţi oamenii unii
împotriva altora.
„Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Postul din luna a
patra, postul din luna a cincea, postul din luna a şaptea şi postul din luna a
zecea se vor preface pentru casa lui Iuda în zile de veselie şi de bucurie, în
sărbători de voioşie. Dar iubiţi adevărul şi pacea!”
Voi nimici carele de război din Efraim şi caii din
Ierusalim, şi arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti neamurilor pacea
şi va stăpâni de la o mare la cealaltă şi de la Râu până la marginile
pământului.
Legământul Meu cu el era un legământ de viaţă şi de pace.
I l-am dat ca să se teamă de Mine; şi el s-a temut de Mine, a tremurat de
Numele Meu.
Legea adevărului era în gura lui şi nu s-a găsit nimic
nelegiuit pe buzele lui; a umblat cu Mine în pace şi în neprihănire, şi
pe mulţi i-a abătut de la rău.
Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului şi i-a pus
numele „Domnul păcii”: altarul aceasta este şi astăzi la Ofra, care era
a familiei lui Abiezer.
Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi
fericirii,
Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi
domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare,
Părintele veşniciilor, Domn al păcii.”
Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case
fără grijă şi în adăposturi liniştite.
Iată, vitejii strigă afară; solii păcii plâng
cu amar.
Ei nu cunosc calea păcii, şi în căile lor nu
este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele nu cunoaşte pacea.
–
Iată ce trebuie să faceţi: Fiecare să spună aproapelui
său adevărul; judecaţi în porţile voastre după adevăr şi în vederea păcii;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu