„În loc să te spânzuri, ar trebui să te rogi”
Înainte nu credeam în Dumnezeu, deși în
copilărie am fost botezată. Am făcut multe păcate grele. Din această
cauză viața mea s-a destrămat. Am căzut în deznădejde. Într-o zi,
nemaiputând suporta necazurile, am hotărât să mă spânzur. Nu mai voiam
să trăiesc, ci doar să se termine o dată toate chinurile. Am început
să-mi pregătesc funia. Dar din beci a apărut un bătrân. Era plăcut la
înfățișare, cu o față bândă și luminoasă încălțat în cizme și îmbrăcat
într-un cojoc. „În loc să te spânzuri, ar trebui să te rogi”, mi-a spus
el și mi-a enumerat toate avorturile pe care le făcusem. Îngrozită,
mi-am văzut copiii nenăscuți, cu înfățisări groaznice. Îmi era foarte
greu din cauza păcatelor dezvăluite, dar bătrânul m-a învăluit cu o
privire blândă și a dispărut.
Am plâns mult timp. Mai târziu, când am
coborât după el în beci, acolo nu mai era nimeni. Cuvintele bătrânului
îmi răsunau însă în minte. Gândul sinuciderii m-a părăsit. Am început să
mă gândesc serios la viața mea. Am povestit cele întâmplate unei femei
credincioase și i-am cerut sfatul. Aceasta mi-a spus: „Aceasta a fost o
minune dumnezeiască. Mergi la biserică și spovedește-te. Dumnezeu îți va
ierta păcatele și atunci ți se va schimba și viața”.
M-am dus la biserică, unde într-o icoană
l-am recunoscut pe bătrânul care mă vizitase, numai că aici era
îmbrăcat în veșminte strălucitoare. Am întrebat oamenii din jurul meu:
„Cine este acesta din icoană?” „ Sfântul Nicolae, a fost răspunsul,
Episcopul Mirei Lichiei. Un mare făcător de minuni.”
Minunea săvârșită și mila lui Dumnezeu
mi-au schimbat viața. Am început să cred din toată inima. Deseori merg
la biserică, mă spovedesc și mă împărtășesc. Mă străduiesc din răsputeri
să duc o viață creștinească. Nu încetez să-i mulțumesc Sfântului
Nicolae, ajutătorului nostru grabnic în scârbe și necazuri.
Extras din Noi minuni ale Sfântului Nicolae, Editura Sophia, 2004
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu