O limbã mincinoasã dusmãnesteTot ce-i adevãrat si fãrã vinã.Iar cea lingusitoare pregãtesteDezastru, prãbusire si ruinã.( 26,28 Tu nu te lãuda cu ce-o sã fieOri mâine, ori poimâine. Cu ce faciA doua zi. Mai bine-ar fi sã taci,Cãci pânã mâine e o vesnicie.Tu, om de lut, de unde poti sã stiiCe-aduce-un ceas, o clipã sau o zi?( 27,1 )
Acel ce nu se-ncrede-n Dumnezeu,Omul nemernic si nelegiuit,Aleargã, desi nu e urmãrit.S-a cuibãrit în sinea-i duhul rãu(Acesta este tortionarul sãu).Dar dreptul, fãrã grijã, neclintit,Stã îndrãznet, precum un pui de leu.( 28,1 )
Cel care legea nu vrea sã asculteªi îndrumãrii ei nu se supuneConfundã-nchinãciune si insultã,Trãieste la-ntâmplare, în stricãciune.De-ar spune rugi oricât de lungi si multe,Chiar rugãciunea lui e urâciune.
Cel care mustrã-un semen dobândesteÎn viitor mai multã multumireªi-i mult mai demn de cinste si mãrireDecât acela care-l linguseste.( 28,23 )
E un nebun acela care-si puneNãdejdea-n sine. ªi s-a bizuitPe inima sa doar. Ori e smintit,Ori n-a avut prilej de sfaturi bune.Doar cel cãlãuzit de-ntelepciune,Acela va fi sã fie mântuit.( 28,26 )
Nu se îndreaptã numai cu poveteO slugã. Nici cu vorbã, cât de multã.Desi pricepe, însã nu ascultãªi nici nu se îndeamnã sã învete.( 29,19 )
Teama de oameni duce la cãdere.E-o cursã. ªi un calcul foarte prost.Încrede-te-ntr-a Domnului putereªi vei trãi senin la adãpost.( 29,25 )
Un om nedrept, lipsit de-ntelepciuneªi de la care numai rãu astepti,Necum înfãptuiri sau vorbe bune,E ocolit de oamenii-ntelepti.ªi invers: Omul drept e urâciuneªi-i detestat de oamenii nedrepti.( 29,27 )
EpilogDe-atîta timp, în lumea de himere,În lumea iluzorie, si euAm rãtãcit. Asemeni lui Orfeu,Crezând în a cuvîntului putere.Crezând si totusi nu. Cãci, mai presusDe vorba noastrã vanã si firavã,Resimt Cuvântul rãstignit în slavãªi-mpurpurat pe crucea lui Iisus.Încât, sãtul de idoli si eroi(Eroi când în prim-plan, când în eclipsã),Pun jos condeiul laic. Scrieti voi! Ne revedem dupã Apocalipsã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu