Sa pretuim timpul caci vremurile sunt grele!
Sintagma „n-am timp” este
pe buzele tuturor oamenilor de astăzi, e parcă o euforie de nedescris
și timpul parcă este mai scurt ca nicodată. Permanent ne văităm că nu
avem timp deși avem o sumedenie de mijloace care ar trebui să ne ajute
în acest sens. Cel mai puțin timp însă este atunci când vrem să zicem o
rugăciune, când vrem să mergem la un bolnav, la un sărac, la un
întemnițat samd. Pentru multe altele avem timp însă pentru lucrurile cu
adevărat valoroase și mântuitoare, n-avem timp. Am putea spune că se
desfășoară un război cumplit asupra omului răpindu-i-se timpul și mai
ales timpul mântuitor, acela care trebuie dedicat introspecțiunii,
luptei cu sinele, dar si deconectarii de la priza lumii acesteia
zdruncinate. Îi este frică omului să rămână o clipă cu el singur, îi
este frică să privească înlăuntrul său căci se sperie de conștiința sa,
de imanența morții și de multe alte realități. Dar haideți să vedem ce spun mințile sclipitoare ale lumii despre timp: Puţini oameni ştiu să fie bătrâni. (La Rochefoucauld)
Oamenii care nu au niciodată timp lucrează cel mai puţin, deoarece împrăştierea este duşmanul acţiunii.(Lichtenberg)
Nu este lucru înţelept să spui: „voi trăi”; viaţa de mâine este prea târzie – trăieşte azi. (Martialis)
Pierderea de timp este cea mai ireparabilă şi tocmai ea este aceea care pricinuieşte cea mai puţina nelinişte.
Împrejurarea este foarte importantă în acţiunile omeneşti, astfel încât ceea ce ar fi cel mai bine de făcut acum, mâine (din cauza schimbării timpului) ar fi poate zadarnic şi rău. (Oxenstierna)
Ceea ce n-a avut loc niciodată, poate avea loc mâine. (Maeterlinck
Mereu ne gândim cum vom trăi şi niciodată nu trăim în prezent. (Manilius)
Când îţi propui un scop, timpul, în loc să crească, scade. (Rivarol)
Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest „vrem” se schimbă şi are scăderi şi amânări. (W. Shakespeare)
O singură clipă poate schimba totul. (Wieland)
Mă îndoiesc, deci cuget. Cuget, aşadar exist. (Descartes)
Sentimentele nobile duse pană la exagerare dau aproape acelaşi rezultat ca şi marile vicii. (Balzac)
Fiecare lucru are frumuseţea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius)
Nu există muritor care să fie sigur că va mai trăi a doua zi. (Euripides)
Să-ţi închipui că fiecare zi ce-ţi răsare este ultima. (Horatius)
Adu-ţi aminte că eşti muritor. (Phocylides)
Pasul dintre timp şi veşnicie este scurt, dar teribil. (Scott)
Cine zice îndoială zice neputinţă. (Balzac)
Minunea este copilul cel mai drag al credinţei. (Goethe)
Pe Iisus, fariseii l-au răstignit numai o dată, creştinii de nenumărate ori. (Lucian Blaga)
Crezul zilelor noastre nu mai începe cu conştientul „cred”, nici cu scepticul „nu cred”, ci cu tragicul „vreau să cred”. (Lucian Blaga)
Trebuie sa îndrăznesc, fie că izbutesc fie că nu. (Euripides)
Nu uita să-ţi păstrezi sângele rece în nenorocire. (Horatiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu