~ În curtea Mânăstirii ~
În curtea Mânăstirii,în pragul casei Tale
Mai mult la răsărit şi mai puţin la vale,
Mă rog la Tine Doamne,cu lacrimi şi cu dor
Să nu mai fiu pe lume un simplu călător.
Am mama lângă mine copiii sunt în casă
În nopţile de vară şi luna-i mai frumoasă,
Te-am întrebat în rugă la zi de sărbătoare
De ce omul se naşte,şi când e scris el moare?
- Dacă traieşti în pace şi eşti un bun creştin
Tu eşti dator c-o moarte,în cer vei fi divin,
Să nu cazi în tristeţe că eşti un muritor
Să crezi că după morte,tu vei zbura la nori!
Amin,îţi spun în rugăciune!,Tată Tu fii mereu la drapta mea
Fereşte-mă de stricăciune, şi dă-mi mereu dragostea Ta,
Am să mă rog mereu la Tine,cât mai traiesc pe acest pământ
Dintr-o Mânăstire mare,ia-mă Tu în Raiul sfânt.
Versuri: Ionut Georgian Marcea
În curtea Mânăstirii,în pragul casei Tale
Mai mult la răsărit şi mai puţin la vale,
Mă rog la Tine Doamne,cu lacrimi şi cu dor
Să nu mai fiu pe lume un simplu călător.
Am mama lângă mine copiii sunt în casă
În nopţile de vară şi luna-i mai frumoasă,
Te-am întrebat în rugă la zi de sărbătoare
De ce omul se naşte,şi când e scris el moare?
- Dacă traieşti în pace şi eşti un bun creştin
Tu eşti dator c-o moarte,în cer vei fi divin,
Să nu cazi în tristeţe că eşti un muritor
Să crezi că după morte,tu vei zbura la nori!
Amin,îţi spun în rugăciune!,Tată Tu fii mereu la drapta mea
Fereşte-mă de stricăciune, şi dă-mi mereu dragostea Ta,
Am să mă rog mereu la Tine,cât mai traiesc pe acest pământ
Dintr-o Mânăstire mare,ia-mă Tu în Raiul sfânt.
Versuri: Ionut Georgian Marcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu