O întâmplare mărturisită la spovedanie
21:53, vineri, 25 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: mantuire, moarte,
povestiri, preot, vămi
preot
Când era de 5-6 anişori, bunicul lui care era preot a murit. L-au
înmormântat în ziua următoare, iar a treia zi trebuia să-i citească
coliva la mormânt. Au plecat cu toţii de acasă la cimitir, într-o după
amiază însorită. Acasă rămăseseră două mătuşi, ca să pregătească pomana
pentru acei care urmau să vină de la cimitir şi micuţul, deoadată cineva
a bătut la uşă. O mătuşă îi spune micuţului:
-Fugi, copile, să deschizi uşa, că bate cineva!
Micuţul coboară şi deschizând uşa îl vede pe bunicul, viu!
- Bunicule, cum de te afli aici? N-ai murit? îl întrebă copilul cu
naivitate copilărească. Şi cum de eşti aşa de plouat?
De la camilafcă şi până jos preotul arăta ca scos din apă, parcă se
strânseseră norii şi-l udaseră leoarcă.
- Afară nu plouă, bunicule, tu de ce eşti aşa de ud?
- Ascultă ceea ce-ţi spun, copilul meu. Aceasta nu este apă de ploaie,
ci sudoarea chinurilor. Acum s-au împlinit trei zile de când am trecut
prin vămi… Să spui asta bunicii, unchilor şi mătuşilor, tatălui, mamei
tale şi celorlaţi că timp de trei zile vămile m-au cercetat. Acum sunt
izbăvit, am scăpat, m-am mântuit, scumpul meu! Când se întorc să le spui
să se aplece şi să guste din această apă de pe jos căci este sudoarea
chinurilor mele. Aşa vor crede toţi că ai vorbit cu mine…Şi a dispărut.
Micuţul a deschis din nou poarta ca să privească afară, să vadă unde a
plecat bunicul, dar nu a mai văzut nimic!
Au venit părinţii şi au văzut locul plin de apă scursă din barba,
epitrahilul, şi rasa bunicului. Copilul le-a spus, dar n-au crezut,
însă, când s-au aplecat şi au gustat apa s-au convins. Era sărată ca
sudoarea.
Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii
Liturghii, Editura Bizantina 2005, p.183-184
Dacă aţi identificat o greşeală, vă rugăm să evidenţiaţi textul şi să
apăsaţi următoarea combinaţie de taste: "CTRL+ENTER"
Lasă un răspuns
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
O întâmplare mărturisită la spovedanie
21:53, vineri, 25 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: mantuire, moarte,
povestiri, preot, vămi
preot
Când era de 5-6 anişori, bunicul lui care era preot a murit. L-au
înmormântat în ziua următoare, iar a treia zi trebuia să-i citească
coliva la mormânt. Au plecat cu toţii de acasă la cimitir, într-o după
amiază însorită. Acasă rămăseseră două mătuşi, ca să pregătească pomana
pentru acei care urmau să vină de la cimitir şi micuţul, deoadată cineva
a bătut la uşă. O mătuşă îi spune micuţului:
-Fugi, copile, să deschizi uşa, că bate cineva!
Micuţul coboară şi deschizând uşa îl vede pe bunicul, viu!
- Bunicule, cum de te afli aici? N-ai murit? îl întrebă copilul cu
naivitate copilărească. Şi cum de eşti aşa de plouat?
De la camilafcă şi până jos preotul arăta ca scos din apă, parcă se
strânseseră norii şi-l udaseră leoarcă.
- Afară nu plouă, bunicule, tu de ce eşti aşa de ud?
- Ascultă ceea ce-ţi spun, copilul meu. Aceasta nu este apă de ploaie,
ci sudoarea chinurilor. Acum s-au împlinit trei zile de când am trecut
prin vămi… Să spui asta bunicii, unchilor şi mătuşilor, tatălui, mamei
tale şi celorlaţi că timp de trei zile vămile m-au cercetat. Acum sunt
izbăvit, am scăpat, m-am mântuit, scumpul meu! Când se întorc să le spui
să se aplece şi să guste din această apă de pe jos căci este sudoarea
chinurilor mele. Aşa vor crede toţi că ai vorbit cu mine…Şi a dispărut.
Micuţul a deschis din nou poarta ca să privească afară, să vadă unde a
plecat bunicul, dar nu a mai văzut nimic!
Au venit părinţii şi au văzut locul plin de apă scursă din barba,
epitrahilul, şi rasa bunicului. Copilul le-a spus, dar n-au crezut,
însă, când s-au aplecat şi au gustat apa s-au convins. Era sărată ca
sudoarea.
Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii
Liturghii, Editura Bizantina 2005, p.183-184
Dacă aţi identificat o greşeală, vă rugăm să evidenţiaţi textul şi să
apăsaţi următoarea combinaţie de taste: "CTRL+ENTER"
Lasă un răspuns
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
O întâmplare mărturisită la spovedanie
21:53, vineri, 25 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: mantuire, moarte,
povestiri, preot, vămi
preot
Când era de 5-6 anişori, bunicul lui care era preot a murit. L-au
înmormântat în ziua următoare, iar a treia zi trebuia să-i citească
coliva la mormânt. Au plecat cu toţii de acasă la cimitir, într-o după
amiază însorită. Acasă rămăseseră două mătuşi, ca să pregătească pomana
pentru acei care urmau să vină de la cimitir şi micuţul, deoadată cineva
a bătut la uşă. O mătuşă îi spune micuţului:
-Fugi, copile, să deschizi uşa, că bate cineva!
Micuţul coboară şi deschizând uşa îl vede pe bunicul, viu!
- Bunicule, cum de te afli aici? N-ai murit? îl întrebă copilul cu
naivitate copilărească. Şi cum de eşti aşa de plouat?
De la camilafcă şi până jos preotul arăta ca scos din apă, parcă se
strânseseră norii şi-l udaseră leoarcă.
- Afară nu plouă, bunicule, tu de ce eşti aşa de ud?
- Ascultă ceea ce-ţi spun, copilul meu. Aceasta nu este apă de ploaie,
ci sudoarea chinurilor. Acum s-au împlinit trei zile de când am trecut
prin vămi… Să spui asta bunicii, unchilor şi mătuşilor, tatălui, mamei
tale şi celorlaţi că timp de trei zile vămile m-au cercetat. Acum sunt
izbăvit, am scăpat, m-am mântuit, scumpul meu! Când se întorc să le spui
să se aplece şi să guste din această apă de pe jos căci este sudoarea
chinurilor mele. Aşa vor crede toţi că ai vorbit cu mine…Şi a dispărut.
Micuţul a deschis din nou poarta ca să privească afară, să vadă unde a
plecat bunicul, dar nu a mai văzut nimic!
Au venit părinţii şi au văzut locul plin de apă scursă din barba,
epitrahilul, şi rasa bunicului. Copilul le-a spus, dar n-au crezut,
însă, când s-au aplecat şi au gustat apa s-au convins. Era sărată ca
sudoarea.
Extras din Pr. Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea Dumnezeiestii
Liturghii, Editura Bizantina 2005, p.183-184
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
Citiţi mai multe articole interesante pe siteul: http://ortodox.md/articole/o-intamplare-marturisita-la-spovedanie/
Moldova Ortodoxă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu