Sfantul Ierarh Nectarie

Sfântului Nectarie...

În Silivria s-a născut, 
Şi în Hristos a fost crescut,
Şi acum este mare Sfânt, 
În al Greciei pământ
Anasatasie se numea, 
Cu drag lui Hristos slujea
Cosea coală de hârtie , 
Pentru ca în ea să scrie

Toată Sfânta Liturhie
Mintea lui cea înţeleaptă,
Reţinea treaptă, cu treaptă
Cuvântul Evangheliei Sfinte,
Îl purta mereu în minte
La paisprezece ani,Sfântul a plecat,
Zarvă în lume a fost,dar el nu a cedat,
Şi-a păstrat credinţa,cu frică şi iubire,
Faţă de Dumnezeu şi a Sa Zidire.
Prima carte scrisă cu dragoste fierbinte,
Poartă titlul“Vistierie de Cuvinte”
Lăsând pravila apoi,a fost acest Sfânt
Pedagog la Metocul Sfântului Mormânt.
Al vieţii monahale,doritor fierbinte
Se deda cu râvnă scrierilor Sfinte,
Era sărac,şi n-avea cele necesare,
Şi ce-a simţit a scris,dar la lumânare,
A scris odată o scrisoare,
Ce destinaţie avea oare?
Îi scrisese Domnului,
Dând-o apoi postaşului,
Nu bănuia el nicicând,
Că va ajunge mare Sfânt
Era smerit şi supus,
În Hios prima dată tuns,
Lazăr a fost atunci numit,
Ca secretar a slujit.
La un an apoi a fost hirotonit,
Cu numele Nectarie,un Sfânt azi,mult iubit.,
În Alexandria Sfântul,mult s-a bucurat,
Sofronie patriarhul de grija i-a purtat
Şi s-a –ntors în Atena,unde a studiat
Teologia şi-a apoi, o treaptă a mai urcat.
La Biserica din Cairo Sfântul a primit,
De la Sofronie rangul de Arhimandrit.
Cu trecerea timpului,şi ajutorul Domnului,
Al Pentapolei loc sfinţit,
Arhiereu a fost numit..
Multe ispite a avut,însă pe toate le-a trecut,
Deşi unii îl iubeau, şi vrednic îl considerau,
Erau printre ei şi oameni care aspru-l judecau.
Spunând că Sfântul tronu-l vrea,
Lucru ce nici nu-l gândea
Slujea cu mare drag şi dor,
În al Egiptului popor.
Şi cel ce l-a hirotonit,
Când vorbele le-a auzit,
A căzut brusc in pacat,
Tare rău s-a mâniat
Din Egipt l-a alungat.
Amară încercare, pentru Sfânt a fost,
Dar el cu toate acestea mulţumind lui Hristos.
Pentru nedreptatea ce i se făcuse,
Sfântul Nectarie atunci în gândul sau îşi spuse:
Că la fel şi sfinţii au fost nedreptăţiţi
Şi prin râvna lor ei au ajuns sfinţi.
Dar,mângâiat fiind de–a lui Hristos cuvinte,
Îndemnat fiind ca să ţină minte,
Ca cei ce-s prigoniţi, pentru a lor dreptate
De împărăţia Lui vor avea atunci parte.
Dar Dragostea lui şi mai ales trezvia,
L-au ajutat pe Sfânt a predica-n Evia.
În acest timp în care în Evia a predicat,
Din Egipt o veste,Sfântul a aflat:
Sofronie patriarhul la Domnul s-a mutat,
Că egiptenii vor ca Sfântul să revină,
Ca fiind singurul vrednic acel tron să-l deţină.
La Rizarion slujind, şi acolo oferind,
Al virtuţilor nectar,Sfântul oferea în dar,
Fiind o Mană Cerească pentru calea preoţească.
În Eghina a fost aflată, o mănăstirea ruinată,
Pe care Sfântul refăcând-o, Sfânta Treime a numit-o
Acestui lăcaş Sfântul s-a dedicat ,
De celelalte griji fiind lepădat,
S-a ocupat de aspectul văzut şi nevazut,
Casei lui Hristos punând bun început.
De-atunci Eghina este a Sfântului Grădină,
Unde oamenii vin cu dragoste creştină.
Desăvârşit monah şi ascet fiind,
Predica, slujea,diverse săvârşind,
Dar fiind de Duhul Sfânt,
Învrednicit minuni a face,
Căci era smerit şi căuta pace.
La Icoana Maicii Domnului Iisus,
La Hrisoleontyssa atunci cînd a ajuns
Ultima rugăciune,Sfîntul plîngând a spus.
A încălecat apoi pe asin şi a plecat,
Găsind în drumul sau al crucii semn săpat
Descălecând,iarăşi Sfântul s-a rugat,
Şi apoi spre mănăstire drumul şi-a–ndreptat.
Nu se simţea bine, era foarte slăbit,
Monahii de acolo ,văzând s-au sfătuit,
Să-l ducă la spital,unde cinci zile a stat
Şi n-ziua a noua la Domnul s-a înălţat.
A unsprezecea lună, în a nouă zi ,
Sfântul s-a mutat în rai cu îngerii.
Trupul său era profund înmiresmat ,
Şi–n Biserica apoi el a fost mutat.
La Eghina fiind dus,
De multă lume a fost plâns,
Iar din chipul său curat,
Sfântul mir s-a revărsat,
Veşmintele i-a udat ,
Aşa a fost Sfantu-ngropat.
Din ziua îngropării sale,
Minunile–ncepeau să curgă,
Şi sunt si-n zilele noastre ,
De ne-ndreptăm spre Sfânt o rugă.
De facem al Său acatist,
O rugă sau un paraclis,
Al Eghinei Sfânt ne-ajută
Să ne-mplinim orice vis,
De cancer tămăduitor,
Sfânt al iubirii, al tuturor,
Nectarie,ale tale moaşte ,
Ne dau şansa de a renaşte.

Andreea Iacobescu-versuri ptr Sfantul Nectarie