A te-ntoarce, la Dumnezeu
A te-ntoarce, la Dumnezeu
Din ale lumii căi deşarte
Pentru-avea de viaţă parte,
Nu-ţi va fi, deloc prea greu
Numai voinţă tu să ai
Şi viaţa-ntreagă să-I predai,
Ca El să-ţi fie scut, mereu.
A te-ntoarce la Domnul Sfânt
Din ale lumii căi deşarte
Ce toate te conduc la moarte,
Nu e deloc greu pe pământ,
Numai că-ţi trebuie voinţă
Ca să ajungi sus prin biruinţă,
Prin sprijinul dat de Cuvânt.
A te-ntoarce, la Cel ce este
Cel Creator şi Dumnezeu,
Va trebui-n grabă al tău eu
Să-l răstigneşti pentru a creşte
Omul cel nou spre dezvoltare
Dup-al Său chip şi-asemănare,
Un martor viu, de dulce veste.
A te-ntoarce, la Creatorul
Aşa cum eşti, plin de păcate,
Să ştii că El prin har le poate
Ierta, şi-aţi fi, Mântuitorul
Prin Jertfa Sfântă ce-a adus,
Când răstignit a fost Isus
Ca El spre-aţi fi, Izbăvitorul.
Flavius Laurian Duverna
Adierea Duhului...
A trecut în susur peste mine
Adierea Duhului cel Sfânt,
Sufletu-mi gemea-n suspine
Sub povara zilelor înfrânt.
El m-a întărit cu-a Sa putere
Să păşesc pe cale înainte,
Şi-atingându-mă prin adiere
Ca o flacără, era fierbinte.
El în minte mi-a adus lumină
Şi-ntunericul l-a spulberat,
Şi pe calea-I sfântă şi divină
Paşii vieţii, mi i-a îndreptat.
Roade, ce au arătat lucrarea
Sunt, dragostea şi bucuria,
Pacea, şi-ndelung răbdarea,
Bunătatea şi credincioşia.
Facerea de bine şi blândeţea,
Şi-nfrânarea poftelor fireşti,
Sunt jaloane puse în justeţea
Vieţii sfinte şi duhovniceşti.
Prin puterea-I cea înnoitoare
Adierea Duhului cel Sfânt,
Ma va modela-n a Sa lucrare
În oglinda sfântului Cuvânt.
Flavius Laurian Duverna
Adăpost în vremuri grele
Adăpost în vremuri grele
Doamne Tu mi-ai fost mereu,
Şi când mă gândesc la ele
Firul negru-al vieţii mele
Prin credinţă-l văd trofeu,
Sub semnul de curcubeu!
Scut şi pavăză promisă
În preasfântul Tău Cuvânt,
Doamne-n inima deschisă
Am lăsat loc de-a fi scrisă
Legea-n Noul Legământ,
Normă-a vieţii, pe pământ!
Sub scumpa-Ţi oblăduire
Ţi-am predat toată fiinţa,
Ca sfânta-Ţi neprihănire
Tot mai sus, spre mântuire
Să-mi lumineze conştiinţa,
Să-mi întărească credinţa!
Doamne, spre a mă conduce
’N-ascultarea cea deplină,
Pe cărarea ce-n sus duce
Ca s-ajung până la cruce,
Duhul Sfânt să-mi întreţină,
Candela de-am fi-n lumină!
Flavius Laurian Duverna
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu