Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
"Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce. Ţine-o bine, şi urcă de pe Golgota spre Înviere!"

sâmbătă, 8 decembrie 2012


PENTRU SUFLET DE CRESTIN : sa va fie de folos !


Trebuie sa ai toata supunerea fata de staretul tau, de care ai fost si tuns. Si sa împlinesti fara deosebire cele poruncite de el pâna la moarte, chiar daca îti par cu neputinta. Prin aceasta urmezi Celui ce s-a facut ascultator pâna la moartea pe cruce. Dar nu numai fata de staret, ci si fata de toata obstea fratilor. Iar primind o slujire, sa nu fii neascultator în ceva. Si daca ceea ce ti se porunceste ar fi peste puterea ta, punând metanie, cere scutire de aceasta. Iar daca aceasta se respinge, socotind ca „Împaratia cerurilor este a celor ce o iau cu sila si cei ce o silesc o vor rapi” (Luca 16,16), sileste-te. 


Curcubeul
Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân’la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti…

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!

poezie de Dimitrie Anghel 

 Iisus vine să ne întâlnească. Să-i ieşim în întampinare, pentru a-i ura bun venit. El vine la noi prin cel flămând, gol, singur, alcoolic, dependent de droguri, printr-o prostituată sau cerşetor. El poate să vină la mine sau la tine sub forma unui tată singur, sub forma fratelui, mamei, surorii. Dacă îl respingem, dacă nu-i ieşim în întâmpinare, îl respingem chiar pe Christos.





“Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine… Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase”. Sf. Ioan Gura de Aur  

SFANTUL CUVIOS PATAPIE!



Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Patapie din Teba este un părinte al pustiei care a trăit în deşertul kemetian în Egipt în prima jumătate a secolului al V-lea. Moaștele sale sunt neputrezite până astăzi și pot fi închinate la mănăstirea sfântului din Loutraki (Grecia). Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la data de 8 decembrie.
CUVIOSUL PATAPIE, mângâierea celor bolnavi, podoaba pustiei, îndreptătorul tuturor pe cărarea mântuirii, cel ce pentru viaţa sa curată asemenea îngerilor a luat darul facerii de minuni spre slava lui Dumnezeu, să ne adăpe şi pe noi din fântâna rugăciunilor sale, potolindu-ne focul ispitelor cele ce strică casa sufletelor. 



Fericit eşti, că partea cea bună ţi-ai ales, ajungând la desăvârşire, 
Şi împreună cu îngerii ai slujit Celui Ce cheamă pe toţi la mântuire, 
Ca cel ce străluceşti cu minunile, întâmpinând pe cei din nevoi, 
Caută cu milostivire şi spre noi, cei ţinuţi în cursele vrăjmaşilor răi. 

Vistierie necheltuită de minuni te-ai arătat în pământul sărăcit de bucurie,
Şi cu toiagul rugăciunii tale pe toţi ai călăuzit spre luminata veşnicie,
Cercetează şi rănile sufletelor noastre celor cumplit chinuite de păcat,
Ca luând acoperământul Duhului să vieţuim de acum în chip curat.

Pe calea îngerească ajungând la Cel Nepătimitor, 
Te-ai umplut de mireasma dumnezeiescului dor, 
Ca cel ce ai biruit taberele demonilor şi ai luat cununa biruinţei, 
Trimite nouă daruri de vindecări pentru întărire pe piatra credinţei. 

Înălţimea nepătimirii ai ajuns, luminându-te cu raza Duhului, 
Şi tuturor ai revărsat tămăduiri prin lucrarea Cuvântului, 
Nu ne lipsi nici pe noi de mângâierea rugăciunilor tale, 
Ci scoate-ne din necazuri şi dă-ne cereasca luminare. 



Bucură-te, doctor fără de plată al celor necăjiţi, 
Cununa laudelor împletită de gândurile celor smeriţi, 
Izvor pururea curgător de minuni negăite, 
Fântână adâncă a gândurilor celor smerite, 
Icoană luminată a desăvârşirii, 
Întindere a scării mântuirii, 
Limnul celor prigoniţi de fiarele patimilor, 
Grabnic ajutător al celor din adâncul păcatelor,
Înălţarea minţii la frumuseţile cereşti, 
Mlădiţă plină de daruri duhovniceşti. 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu