n cautarea bucuriei
In dragostea si purtarea de grija ce o are fata de copiii sai, orisice parinte Il are ca neadormit ajutator pe Insusi Dumnezeu, Cel Care este Parintele tuturor.Si tocmai din aceasta pricina , este de datoria noastra sa ne sarguim sa Il vedem pe Dumnezeu in inimile copiilor nostri.Insa acest lucru nu cere o osteneala peste fire, pentru ca adeseori rostirile fiilor si fiicelor noastre sunt o adevarata comoara, iar simplitatea si seninul cuvintelor lor au puterea sa limpezeasca si sa lumineze sufletul oricarui om.
Iata cateva cuvinte zamislite in taina inimilor copiilor, cateva dintre marturisirile lor intime:
"Dumnezeu are in sufletul meu un loc bun si curat, care se numeste inima mea"(Georgiana - clasa a III-a) "Cateva lucruri trebuie facute neaparat de om, adica cand lucrezi, cand trebuie sa inveti invata si tot asa pana ce ajungi la cel mai mare punct. Si de ce sa fiu rau cu Dumnezeu? De ce? Nu trebuie sa fii rau cu Dumnezeu, ca El te-a facut si El te-a ajutat sa fii omul care esti in prezent.Deci nu fii rau cu nimeni, nici cu Dumnezeu si nici cu oamenii"(Eduard - clasa a IV-a) "Dumnezeu este tot ce nu-ti poti imagina. El iarta pe toata lumea, chiar daca sufera in urma pacatelor noastre"(Ana - clasa a V-a) "Universul e mare, Dumnezeu l-a facut, dar Dumnezeu e si mai mare, caci nu are colturi sau laturi. Dumnezeu e atotputernic, este atat de mare, incat sa depaseasca marimea Universului, dar si atat de mic incat sa incapa in sufletul credinciosului"(Catalin - clasa a V-a) "Dumnezeu ajuta mereu oamenii si le spune prin sufletul lor cuvinte"(Larisa - clasa a V-a) "In adancul inimii noastre exista o voce soptita care ne indeamna sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Atunci cand Il vom cunoaste pe El, Il vom iubi, ne vom increde in El si-L vom asculta pe El"(Vlad - clasa a VI-a)."Dumnezeu ma asculta cand altii nu mai au timp sa ma asculte, si imi da bunatate"(Alina - clasa a VI-a) .
"Imparatia lui Dumnezeu nu se mosteneste ca o avere, ci ea se invata pe parcursul vietii"(Ramona - clasa a VII-a). "Dumnezeu a creat lumea prin cuvintele Sa fie.Parerea mea este ca Dumnezeu este ingerul pazitor al oamenilor.Pentru mine Dumnezeu este ca apa, deoarece fara apa nu poti trai mult si asa este si cu Dumnezeu daca nu tii legatura cu El prin rugaciuni sau fapte bune. Dumnezeu este ca o mama care te protejeaza de lucrurile rele si te indeamna sa faci doar lucruri bune. Dumnezeul meu este o lumina vie spre Poarta Raiului. Din bunatate a facut Dumnezeu lumea deoarece vroia ca toti oamenii sa ajunga acolo unde Apostolii si sfintii se odihnesc langa Dumnezeu. Fara Dumnezeul meu nu stiu cum as putea sa traiesc si sa ma descurc in viata. Dumnezeu mi s-a aratat atunci cand am avut nevoie si cand am intampinat multe greutati. Dupa parerea mea, Dumnezeul meu este ca o patura calda pusa pe mine atunci cand e frig"(Ovidiu - clasa a VII-a). "Dumnezeu a coborat la nivelul nostru ca noi sa urcam la nivelul Lui. Cand rostesc cuvantul Dumnezeu simt o atmosfera de pace si liniste. Parca ceva imi umple sufletul de bunatate, mila si modestie. Simt o armonie a sufletului si a trupului. Dumnezeu este primul meu tata, care imi poarta de grija. Asa simt acum si asa voi simti tot timpul.Dar asta nu inseamna ca nu-mi iubesc tatal de pe Pamant.Bineinteles ca ii iubesc pe amandoi, dar Dumnezeu este cu un pas mai sus decat tatal meu de aici.Pentru amandoi simt o iubire mare si o dragoste staruitoare.Ii iubesc pe amandoi!"(Ioana - clasa a VII-a) "In zilele noastre doar cu eforturi foarte mari vom putea readuce linistea si pacea lui Dumnezeu, in sufletele noastre. Toate sacrificiile si eforturile pe care Dumnezeu le-a facut, ar trebui sa ne trezeasca la realitate si sa ne dam seama de viata mizerabila pe care o ducem si sa incercamsa ne schimbam. In momentul de fata, din pacate, acest lucru este aproape imposibil, deoarece tot mai putini oameni reusesc sa vada dincolo de lux si de bunurile trupesti, sa-si dea seama ca darurile lui Dumnezeu ne asteapta, si nu trebuie decat sa ni le insusim daruind dragoste, bunatate. Nu pot sa spun ca eu sunt unul din acesti oameni, dar ma straduiesc sa pastrez legatura mea cu Dumnezeu. In ultimul timp am stat si m-am gandit ca ceea ce Dumnezeu ne cere nu este un sacrificiu suprem, ceva ce nu putem face, avand in vedere ca El S-a facut pe Sine om, pentru ca noi sa devenim Dumnezeu. Ca sa obtii ceea ce iti doresti nu trebuie decat sa vrei cu adevarat, sa simti, si mai inainte de toate sa fie izvorat din iubire, iar imi doresc sa ma pot mantui, sa reusesc sa vad luminita de la capatul tunelului, sa ajung la Dumnezeu"(Lucia - clasa a VIII-a)."Dumnezeu este pentru mine bunatatea absoluta, intelepciunea, necunoscutul, Cineva care ne iubeste pe toti dintre noi si care inca vegheaza asupra noastra si ne apara de rele. Dumnezeu este Cineva care nu greseste niciodata, care face sa ploua sau sa fie soare peste toti in acelasi timp. Dumnezeu ne da fiecaruia sanse egale in viata, dar noi ni le dezvoltam in moduri diferite. Astfel soarele straluceste tuturor"(Corneliu - clasa a VIII-a) "Oricat de departe m-as duce cu gandul, peste tot pot sa recunosc mana parinteasca a lui Dumnezeu, care m-a cautat si m-a iubit cu credinta"(Raluca - clasa a VIII-a)"In mod normal un crestin al carui scop este mantuirea pastreaza o relatie vie cu Dumnezeu, acesta fiind singurul capabil sa ne calauzeasca pasii prin viata. Avand in vedere ca El este Cel Care ne judeca, avem un avantaj avandu-L dreptmentor. Dar si aceasta relatie trebuie consolidata prin rugaciune, prin fapte bune. Desigur pentru mantuire este nevoie de niste calitati care dupa parerea mea, nu se pot dobandi:iubire si credinta. Multa lume nu realizeaza aceste lucruri, dar nu din cauza ca Dumnezeu nu ar fi prezent, ci pentru ca oamenii din secolul al XXI-lea sunt prea ocupati ca sa mai aiba timp pentru Dumnezeu. In acest sens ar fi fost mai buna viata pe care o duceau oamenii acum 400 de ani, de exemplu.Dupa parerea mea, Dumnezeu nu trebuie cautat undeva anume, El este pretutindeni; trebuie doar realizata existenta Lui.Iar Eu cred ca oamenii care vad acest lucru se vor mantui"(Andrei - clasa a VIII-a).
Cei care au scris randurile de mai sus au fost elevi ai Scolii "Liviu Rebreanu" din Cluj-Napoca, iar cuvintele lor ne-au fost puse la indemana, cu multa bunavointa, de catre profesoara lor de religie, Cosmina Tamas.Impartasindu-ne de frumusetea si adancimea gandurilor acestor inimi tinere, putem pricepe deopotriva profunzimea si frumusetea lor sufleteasca, dar si setea lor pentru lumina si adevar, pentru intelegerea dreapta a lumii in care traim.(Din introducerea la vol.Povestiri pentru copii, parinti si bunici)
Iata cateva cuvinte zamislite in taina inimilor copiilor, cateva dintre marturisirile lor intime:
"Dumnezeu are in sufletul meu un loc bun si curat, care se numeste inima mea"(Georgiana - clasa a III-a) "Cateva lucruri trebuie facute neaparat de om, adica cand lucrezi, cand trebuie sa inveti invata si tot asa pana ce ajungi la cel mai mare punct. Si de ce sa fiu rau cu Dumnezeu? De ce? Nu trebuie sa fii rau cu Dumnezeu, ca El te-a facut si El te-a ajutat sa fii omul care esti in prezent.Deci nu fii rau cu nimeni, nici cu Dumnezeu si nici cu oamenii"(Eduard - clasa a IV-a) "Dumnezeu este tot ce nu-ti poti imagina. El iarta pe toata lumea, chiar daca sufera in urma pacatelor noastre"(Ana - clasa a V-a) "Universul e mare, Dumnezeu l-a facut, dar Dumnezeu e si mai mare, caci nu are colturi sau laturi. Dumnezeu e atotputernic, este atat de mare, incat sa depaseasca marimea Universului, dar si atat de mic incat sa incapa in sufletul credinciosului"(Catalin - clasa a V-a) "Dumnezeu ajuta mereu oamenii si le spune prin sufletul lor cuvinte"(Larisa - clasa a V-a) "In adancul inimii noastre exista o voce soptita care ne indeamna sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Atunci cand Il vom cunoaste pe El, Il vom iubi, ne vom increde in El si-L vom asculta pe El"(Vlad - clasa a VI-a)."Dumnezeu ma asculta cand altii nu mai au timp sa ma asculte, si imi da bunatate"(Alina - clasa a VI-a) .
"Imparatia lui Dumnezeu nu se mosteneste ca o avere, ci ea se invata pe parcursul vietii"(Ramona - clasa a VII-a). "Dumnezeu a creat lumea prin cuvintele Sa fie.Parerea mea este ca Dumnezeu este ingerul pazitor al oamenilor.Pentru mine Dumnezeu este ca apa, deoarece fara apa nu poti trai mult si asa este si cu Dumnezeu daca nu tii legatura cu El prin rugaciuni sau fapte bune. Dumnezeu este ca o mama care te protejeaza de lucrurile rele si te indeamna sa faci doar lucruri bune. Dumnezeul meu este o lumina vie spre Poarta Raiului. Din bunatate a facut Dumnezeu lumea deoarece vroia ca toti oamenii sa ajunga acolo unde Apostolii si sfintii se odihnesc langa Dumnezeu. Fara Dumnezeul meu nu stiu cum as putea sa traiesc si sa ma descurc in viata. Dumnezeu mi s-a aratat atunci cand am avut nevoie si cand am intampinat multe greutati. Dupa parerea mea, Dumnezeul meu este ca o patura calda pusa pe mine atunci cand e frig"(Ovidiu - clasa a VII-a). "Dumnezeu a coborat la nivelul nostru ca noi sa urcam la nivelul Lui. Cand rostesc cuvantul Dumnezeu simt o atmosfera de pace si liniste. Parca ceva imi umple sufletul de bunatate, mila si modestie. Simt o armonie a sufletului si a trupului. Dumnezeu este primul meu tata, care imi poarta de grija. Asa simt acum si asa voi simti tot timpul.Dar asta nu inseamna ca nu-mi iubesc tatal de pe Pamant.Bineinteles ca ii iubesc pe amandoi, dar Dumnezeu este cu un pas mai sus decat tatal meu de aici.Pentru amandoi simt o iubire mare si o dragoste staruitoare.Ii iubesc pe amandoi!"(Ioana - clasa a VII-a) "In zilele noastre doar cu eforturi foarte mari vom putea readuce linistea si pacea lui Dumnezeu, in sufletele noastre. Toate sacrificiile si eforturile pe care Dumnezeu le-a facut, ar trebui sa ne trezeasca la realitate si sa ne dam seama de viata mizerabila pe care o ducem si sa incercamsa ne schimbam. In momentul de fata, din pacate, acest lucru este aproape imposibil, deoarece tot mai putini oameni reusesc sa vada dincolo de lux si de bunurile trupesti, sa-si dea seama ca darurile lui Dumnezeu ne asteapta, si nu trebuie decat sa ni le insusim daruind dragoste, bunatate. Nu pot sa spun ca eu sunt unul din acesti oameni, dar ma straduiesc sa pastrez legatura mea cu Dumnezeu. In ultimul timp am stat si m-am gandit ca ceea ce Dumnezeu ne cere nu este un sacrificiu suprem, ceva ce nu putem face, avand in vedere ca El S-a facut pe Sine om, pentru ca noi sa devenim Dumnezeu. Ca sa obtii ceea ce iti doresti nu trebuie decat sa vrei cu adevarat, sa simti, si mai inainte de toate sa fie izvorat din iubire, iar imi doresc sa ma pot mantui, sa reusesc sa vad luminita de la capatul tunelului, sa ajung la Dumnezeu"(Lucia - clasa a VIII-a)."Dumnezeu este pentru mine bunatatea absoluta, intelepciunea, necunoscutul, Cineva care ne iubeste pe toti dintre noi si care inca vegheaza asupra noastra si ne apara de rele. Dumnezeu este Cineva care nu greseste niciodata, care face sa ploua sau sa fie soare peste toti in acelasi timp. Dumnezeu ne da fiecaruia sanse egale in viata, dar noi ni le dezvoltam in moduri diferite. Astfel soarele straluceste tuturor"(Corneliu - clasa a VIII-a) "Oricat de departe m-as duce cu gandul, peste tot pot sa recunosc mana parinteasca a lui Dumnezeu, care m-a cautat si m-a iubit cu credinta"(Raluca - clasa a VIII-a)"In mod normal un crestin al carui scop este mantuirea pastreaza o relatie vie cu Dumnezeu, acesta fiind singurul capabil sa ne calauzeasca pasii prin viata. Avand in vedere ca El este Cel Care ne judeca, avem un avantaj avandu-L dreptmentor. Dar si aceasta relatie trebuie consolidata prin rugaciune, prin fapte bune. Desigur pentru mantuire este nevoie de niste calitati care dupa parerea mea, nu se pot dobandi:iubire si credinta. Multa lume nu realizeaza aceste lucruri, dar nu din cauza ca Dumnezeu nu ar fi prezent, ci pentru ca oamenii din secolul al XXI-lea sunt prea ocupati ca sa mai aiba timp pentru Dumnezeu. In acest sens ar fi fost mai buna viata pe care o duceau oamenii acum 400 de ani, de exemplu.Dupa parerea mea, Dumnezeu nu trebuie cautat undeva anume, El este pretutindeni; trebuie doar realizata existenta Lui.Iar Eu cred ca oamenii care vad acest lucru se vor mantui"(Andrei - clasa a VIII-a).
Cei care au scris randurile de mai sus au fost elevi ai Scolii "Liviu Rebreanu" din Cluj-Napoca, iar cuvintele lor ne-au fost puse la indemana, cu multa bunavointa, de catre profesoara lor de religie, Cosmina Tamas.Impartasindu-ne de frumusetea si adancimea gandurilor acestor inimi tinere, putem pricepe deopotriva profunzimea si frumusetea lor sufleteasca, dar si setea lor pentru lumina si adevar, pentru intelegerea dreapta a lumii in care traim.(Din introducerea la vol.Povestiri pentru copii, parinti si bunici)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu