Sfantul Ierarh Nectarie

Judecati idea sau fapta unui om, dar nu judecati omul

Doresc astazi sa ne hranim din cuvantul Domnului cu intelepciune si sa incercam sa intelegem unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care un crestin il poate face, acela de a-i judeca pe cei din jurul lui.

În Biblie ni se spune uneori sa judecam, Luca 12:57 “Şi pentru ce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?, iar alteori ni se spune sa nu judecam, Matei 7:1-5” Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura.” Veţi observa ca în ambele locuri citate Cel ce vorbeşte este Domnul Isus. Pentru o secunda ne-am putea gandi ca Domnul Isus se contrazice. Trebuie insa sa intelegem că „a judeca” are în limbajul comun mai multe sensuri. Când vedem şi înţelegem aceste sensuri, urmează doar să punem întrebarea: În ce sens este folosit termenul a judeca in acest context?

Din cate cunoastem exista trei sensuri ale cuvântului “a judeca” si o sa vorbesc azi putin despre fiecare in parte.

In primul rand, “a judeca” înseamnă a soluţiona dispute între oameni. Aceasta sarcina apartine judecătorilor de la tribunal. In ceea ce priveste litigiile între fraţii din Biserică, apostolul Pavel spune că acestea trebuie soluţionate de oameni competenţi din Biserică 1 Corinteni 6:1-5, “Cum! Când vreunul din voi are vreo neînţelegere cu altul, îndrăzneşte el să se judece cu el la cei nelegiuiţi, şi nu la sfinţi? Nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă lumea va fi judecată de voi, sunteţi voi nevrednici să judecaţi lucruri de foarte mică însemnătate? Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieţii acesteia? Deci când aveţi neînţelegeri pentru lucrurile vieţii acesteia, voi puneţi judecători pe aceia pe care biserica nu-i bagă în seamă? Spre ruşinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înţelept, care să fie în stare să judece între frate şi frate?.”

În al doilea rând, a judeca înseamnă a discerne situaţii, a cântări fapte, a evalua, a stabili adevărul şi a decide în concordanţă cu el: „Şi pentru ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept” (Luca 12:57). As mai adauga aici si 1 Corinteni 14: 26-29 unde apostolul Pavel dă instrucţiuni ca în Biserică „să vorbească doi sau trei şi ceilalţi să judece”, adică să evalueze invatatura vorbitorilor!

În al treilea rând, a judeca înseamnă a emite judecăţi asupra altora şi a-i condamna, în afara unui sistem juridic, fără a fi calificaţi să o facem, fie pe baza unor criterii personale subiective, fie pe baza unor criterii biblice pe care le aplicăm la alţii dar nu la noi înşine. Acesta din urmă este un mod foarte periculos de a proceda şi este condamnat cu vehemenţă în Scripturi. Cine acuză se aliază cu Acuzatorul care este diavolul, iar cine judecă ia locul Judecătorului care este Dumnezeu, Iacov 4:11-12 Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător.Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă. Dar tu cine eşti de judeci pe aproapele tău? “. A judeca pe alţii implică riscul de a fi judecaţi, la rândul nostru de Domnul, pe baza aceloraşi principii după care i-am judecat noi pe ei, Matei 6:12. Felul acesta de a judeca este atât de riscant încât Domnul Isus a folosit hiperbola bârnei pentru a-l întari, iar pe cel care judeca Isus il numeste „făţarnic”. Matei 7:3-5 “De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, şi, când colo, tu ai o bârnă în al tău? Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.”

Să ducem acum analiza termenului de “a judeca” ceva mai departe şi să vedem cum se aplică în viaţa noastra practică. Apostolul Pavel ne avertizează: „De aceea, să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi gândurile inimilor”, 1 Corinteni 4:5. Motivul pentru care nu trebuie să judecăm şi să nu pronunţăm sentinţe asupra altora este faptul că de multe ori nu avem toate informaţiile despre persoana aceea. Noi vedem numai nişte manifestări exterioare şi de moment ale omului, dar nu ştim ce este în adâncul lui şi de aceea, dacă îl judecăm riscam sa pronunţam o sentinţă greşită! Aşa de uşor spunem cuiva „laşule”, pentru o singură acţiune sau lipsă de acţiune, şi poate că dimpotrivă, omul acela este printre cei mai curajoşi oameni! Nu ati observat că de regulă cei laşi, îi declară laşi pe toţi ceilalţi; cei mincinoşi, îi suspectează şi acuză de minciună pe toţi ceilalţi; cei hoţi îi suspectează şi acuză de furt şi de necinste pe toţi ceilalţi, etc.

Aceasta ne spune Domnul Isus: Tu acuzi pe cineva că are o aşchiuţă în ochiul lui, dar aceasta o faci deoarece în ochiul tău este o bârnă! Cu alte cuvinte, când ai tendinţa să judeci si să califici pe alţii cu cuvinte înjositoare, fii atent că problema este posibil sa fie la tine! E posibil ca tu însuţi sa suferi de boala pe care o vezi aşa de bine la altul!

A judeca şi a pronunţa sentinţe este unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care le putem face! Atunci, ce-i de făcut? Să ne fixăm bine în structura noastră de gândire şi de comportament urmatorul lucru: Să judec ideile sau actiunile unui om, dar niciodată să nu calific sau sa definesc omul datorită ideilor si actiunilor sale! Să spun că idea sau actiune lui este greşită, dar să nu descalific omul pentru acestea!

Unii se grăbesc să spună: „Omul acesta nu-i mântuit” Acestea sunt judecăţi care îi aparţin numai lui Dumnezeu şi El le va pronunţa numai la judecata Lui! Dacă eu fac asemenea judecăţi, eu mă aşez pe scaunul de judecată al lui Dumnezeu şi nu mi se cuvine locul acela! Pentru aceasta actiune voi fi pedepsit aspru!

Ceea ce pot să spun este ca după cum se poartă şi vorbeşte omul acesta, El nu-L cunoaşte pe Dumnezeu! Mai pot spune: Comportamentul acestui om nu este comportamentul unui fiu de Dumnezeu; sau invataturile acestui om nu sunt după cuvântul lui Dumnezeu, deci nu mă pot baza pe cuvintele lui. Dar dacă el este mântuit sau nu, aceasta o va spune numai Dumnezeu!

Sa ne dea Dumnezeu intelepciune la fiecare, ca intotdeauna sa judecam fiecare situatie in care ne aflam si sa actionam doar in conformitate cu cuvantul sfant si drept. Amin!