Sfantul Ierarh Nectarie

Innoiti-va viata la al vietii sfant izvor!...

Oricat de iscusita ti-ar fi slova de pamantean, nu poti cuprinde in cuvintele tale taina prin care treci in bucuria Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.Am fost insotitorii Lui in toate dramele urcusului duhovnicesc pe care l-a presupus Postul cel Mare, arena virtutilor, calatoria cea de intelegere datatoare.Ne-am cutremurat cum ne-a crescut in intelegerea mantuirii intreaga pedagogie a Duhului Sfant oglindita in textele Triodului, manual de pret al ascezei crestine.Am invatat, si nadajduim sa retinem ca fara asumarea Crucii nu vedem Crucea, ca fara impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului nu ne putem lumina la Buna Vestire si nici finaliza efortul nostru de postitori.Ne-am cutremurat cu vamesul si cu tatal ce-si primeste fiul in casa, am primit taina cresterii in Hristos prin Sfantul Ioan Scararul si taina intoarcerii prin Maria Egipteanca.Am ramas in admiratie dinaintea primului mormant golit de moarte - acela al dreptului Lazar, si ne-am umplut de mireasma nardului din pretuirea Mariei in linistea Betaniei, ne-am bucurat la Intrarea in Ierusalim si ne-am cutremurat la portile Ierusalimului, sub culmea de durere, dar si de nadejde a Golgotei.Pe rand le-am implinit pe toate, inima noastra cantand in "refrenul" Canonului cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul:"Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma!"Acum, toate s-au umplut de Lumina!

Toate prin aceasta Lumina le-am vazut.Efortul si dragostea de crestere in Hristos, postirea si nadejdea, cuprinderea textului Evangheliei si bucuria intalnirii in praznic cu El, Praznicul nostru de Lumina, toate le-am facut stiind ca Hristos a Inviat!Stiind aceasta , totul ne-a fost mai usor, mai plin de sens.Pentru ca Ortodoxia nu propovaduieste o slujire fara stiinta ca Hristos a Inviat, nu admite o teologie in care sa nu stim ca Hristos a Inviat!Scoala de duh ce ne este trairea ortodoxa a Evangheliei are fundament tocmai Invierea Mantuitorului, aceea care umple de Lumina toate! Cat de minunat exprima aceasta cantare liturgica a Invierii:"Sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii,Si cantandu-I cantare de biruinta, luminat sa-L auzim zicand: Bucurati-va!"(Cantarea 1, Canonul Invierii).Aceasta pentru ca, acum, toate s-au umplut de Lumina!

Lumina Invierii nu este o metafora decat pentru aceia care nu cred in Invierea Mantuitorului Hristos!Adesea ii vedem pe promotorii invidiei, nenorocita religie a mediocritatii, cum cauta sa adumbreasca in speculatii ieftine Invierea mantuitorului.Vedem campanii intregi de deturnare a sufletelor noastre dinspre Lumina cea plina de har a Invierii spre intunericul consumismului si materialismului, lipsite de orice forma a dialecticului.Ele devin periculoase pentru sufletul nostru cand le consideram normale, fara pericol in devenirea noastra intru fiinta.La tot intunericul din jur, in care razbat ecourile singuratatii si bolii, saraciei si demisiei firii umnane raspunsul Bisericii Ortodoxe este limpede:Acum, toate s-au umplut de Lumina!Hristos Domnul, Lumina lumii, obliga la reconfigurare intreaga atitudine umana.Ne cere sa renuntam la neutralitatile mediocritatii si sa dobandim gandul cel bun, al redobandirii demnitatii noastre umane:"O, dumnezeiescul! O, preadulcele Tau glas!Caci cu noi ai fagaduit sa fii cu adevarat, pana la sfarsitul veacului, Hristoase! Pe Care intarire de nadejde credinciosii avandu-Te, ne bucuram!"(Cantarea a 9-a, Canonul Invierii).De aceea, dincolo de continutul sau de Duh, Lumina aceasta reincarca de Duh vietile noastre.Viata Lui da viata vietilor noastre.Vindeca agoniile noastre, biruind moartea pe moarte calcand.Din aceasta binecuvantata biruinta izvoreste spre noi, ca dintr-un izvor de Lumina, nadejdea mentuirii, harul deplinatatii in iubire.Cel ce satura foamea si setea noastra de Dumnezeu.

Acum toate s-au umplut de Lumina! Ca la o schimbare de garda la limita pamantului cu Cerul, Hristos, somat de bucuria noastra nerabdatoare, Isi lumineaza Fata si ne daruieste Icoana Invierii ca izbucnire de Lumina.Fetele noastre se adapa din lucirea aceasta, si vietile noastre devin luminoase asumand bucuros Lumina lui Hristos, care lumineaza tuturor! Luminat la Fata de slavita Inviere, Hristos ne ofera, in aceeasi tainica schimbare de garda, parola care deschide calea noastra spre Imparatia cerurilor:Bucurati-va, nu va temeti, bucurati-va!Pentru ca Hristos Domnul se face prin Invierea Sa incepatura invierii din morti a intregului neam omenesc restaurat de El.Cu alte cuvinte, imparte cu noi Sarbatoarea.Se face Sarbatoare noua ca noi sa devenim sarbatoare Lui.Pentru ca noi insine sa intelegem ca acum toate s-au umplut de Lumina!Dupa spusa Sfantului Ioan Gura de Aur, al carui Cuvant de invatatura irumpe in miezul slujbei Invierii:"Gustati toti din ospatul credintei(...).Sa nu se planga nimeni de lipsa, ca s-a aratat Imparatia cea de obste.Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate, ca din mormant Iertarea a rasarit!"Lumina ce ne umple, patrunde, asadar, pana in adancul de pacat in care ne zbatem, de cele mai multe ori, izbavindu-ne de teama neiertarii, aducandu-ne aproape mantuirea.Acum e fiecare clipa a vietii noastre!(Pr.dr.Constantin Necula)

Mihai Eminescu - Invierea

 

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii 

Evanghelii !

 

C-un muc in mani mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.

 

O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tanguioasa puternicile bolti:
"Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,

 

Nimica inainte-ti e omul ca un fulg
S-acest nimic iti cere o raza mangaioasa,
In palcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".

 

Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte...
Douasprezece pasuri rasuna... miez de noapte...
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.

 

Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:

 

"Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!

 

Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lumina ducand-o
Celor din morminte!"

 

 

Vasile Voiculescu - Pe cruce

 

Iisus murea pe cruce. Sub arsita grozava
Palea curata-i frunte ce-o sangerase spinii
Pe stancile Golgotei tot cerul Palestinii
Parea ca varsa lava.

 

Si chiar in clipa mortii hulira carturarii
Cu fierea otelita il adapau strajerii...
Radea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Si-l ocarau talharii.

 

Zdrobita, la picioare-i zacea plangand Maria
Si-adanc zbucnea blestemul din inima-i de mama
Alaturi Magdalena, in lunga ei marama,
Tipa vazand urgia.

 

Departe ucenicii priveau fara putere...
N-aveau decat sa fuga in lumea cea pribeaga
Cu el se naruise nadejdea lor intreaga
Si fara mangaiere.

 

Tarziu, porni multimea in palcuri spre cetate
Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite
Trecura fariseii cu fetele smerite
Si barbile-argintate.

 

Maslini fara de frunze dormeau mocnind pe coaste
In vale, ca-ntr-o pacla, dormea Ierusalimul.
Pe cruce somnul mortii dormea de-acum sublimul
Iisus, vegheat de oaste.

 

 

C. Z. Buzdugan - Clopotele de Pasti

 

Miezul noptii, e-o tacere peste tot orasul, sfanta...
Dar deodata glas de clopot tot vazduhul il framanta!

 

Da semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,
Grav, maret vuind in noapte,-o razboinica chemare

 

Raspandind talaz de sunet ca talazurile marii,
Tot mai grav, tot mai departe, in adancurile zarii.

 

Desteptat din somn, raspunde clopotul cel mijlociu,
Cam dogit, batranul clopot, dar sfatos, cucernic, viu...

 

In sfarsit, cu ritmul vesel, clopotele mici si ele
Bat sonor in noaptea clara sub albastru plin de stele,

 

Iar metalicele note revarsate val cu val
Par o grindina de aur pe-o cupola de cristal.

 

De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot
Isi amesteca-armonia in acest feeric ropot.

 

-Primavara lung rasuna prin vazduhuri cadentat,
Iar ecoul bland raspunde: "Adevarat a inviat!"...

 

Si cand templele sfintite deschid vechile lor porti
E-ntr-un gand intreg pamantul: "A-nviat Christos din morti!"...

 

Fratilor, cand voci de clopot spun minunea lui Iisus,
Ridicati-va din tarna, va-naltati mai sus, mai sus!

 

Desteptati-va si-aprindeti iarasi candela vegherii
Salutati in mandre canturi sarbatoarea primaverii.

 

Uniti glasurile voastre cu al clopotelor cor
Innoiti-va viata la al vietii sfant izvor!...

 

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.
A venit timpul ca speranta, credinta si iubirea sa invie in sufletele noastre, aduse de Cel care este Calea, Adevarul si Viata! Hristos a inviat!

Cuvântul „Paști”, tradus în limba română, înseamnă „trecere”; trecere de la întuneric la lumină, trecere de la moarte la viață, trecere de la singurătate la comuniune, trecere de la tristețe la bucurie, trecere de la deznădăjduire la nădejdea cea mântuitoare, trecere de la războiul și neliniștea lăuntrică la pacea și odihna sufletească. Paștile, adică trecerea noastră de la moartea prezentă în sufletele noastre sub diferite chipuri la viața în Hristos, este cel mai greu, cel mai necesar și cel mai frumos lucru sub soare. Da, este greu, dar, cum spune Sfântul Pavel toate le pot întru Hristos, Cel care mă întărește12.
Puterea Învierii lui Hristos13 este calea prin care omul dobândește răspuns la toate neliniștile sale. Cunoscându-L pe Hristos, dobândindu-L pe Hristos, făcându-se asemenea lui Hristos14, omul devine, după cuvântul Sfântului Macarie Egipteanul, tot lumină, tot ochi, tot duh, tot odihnă, tot veselie, tot milostivire, tot bunătate, tot blândețe15.
Toate acestea, adică descoperirea sensului vieții, odihna sufletească, bucuria lăuntrică, constituie adevărata comoară după care omul tânjește cu toată puterea ființei sale. Ea nu poate fi găsită decât în Biserică, unde omul află că adevărata realitate a lumii este în Hristos Cel Înviat. În Biserică, omul descoperă răbdarea și mângâierea care vin din Scripturi16, iar prin Liturghie, își regăsește echilibrul lăuntric și liniștea necesară. Credința cea adevărată, pentru a cărei mărturisire și apărare creștinii vremurilor de pe urmă vor fi mai slăviți decât cei ce învie morții17, este suportul oricărei vieți împlinite, profunde, adevărate. Rugăciunea pentru ca lumea să-L cunoască pe Hristos în Duhul Sfânt constituie izvor inepuizabil de bucurie, pace și bogăție nesfârșită de har. Smerenia, ca singura cale prin care omul devine cu adevărat puternic18, și iubirea vrăjmașilor, ca dovadă a aflării în adevăr19, deschid omului ușa către echilibrul sufletesc și liniștirea lăuntrică. Toate se împlinesc prin dragostea cea atotcuprinzătoare. Căci dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată20.
În ambianța celui mai frumos poem dedicat vreodată dragostei, vă îmbrățișez pe toți în Hristos Domnul, în această sfântă noapte de Paști.
Sa-L rugam pe Hristos , Stăpânul vieții și al morții, să vă aibă pe fiecare în ocrotirea harului, iertării și iubirii Sale. Să aveți cu toții parte de lumina tămăduitoare a Învierii. Biruința lui Hristos asupra morții să fie biruința tuturor asupra întunericului din suflete, asupra neliniștilor lăuntrice, asupra greutăților care împovărează sărmana ființă umană.
Bucuria Învierii să vă cuprindă sufletele  dragi cititori , colaboratori si redactori ai acestui Blog și cu această bucurie, intens trăită, să vestiți tuturor că :Hristos a inviat!

Sa va dea Domnul numai bucurii , impliniri , liniste , sanatate si lumina in casa si sufletele voastre !



SARBATORI  FERICITE !

Lumina si caldura Pastelui sa va incalzeasca sufletele, sa va lumineze mintile, sa va deschida inimile spre iubire, credinta, iertare. Sa fim mai buni, sa ne bucuram din plin de frumusetea tuturor lucrurilor care ne inconjoara si sa daruim iubire celor dragi.PASTE FERICIT! 

i 

Vasile Militaru - Hristos a inviat!

Hristos a Inviat! Ce vorba Sfanta!
Iti simti de lacrimi calde ochii uzi
Si-n suflet parca serafimii-ti canta
De cate ori crestine o auzi.

Hristos a Inviat in firul ierbii,
A inviat Hristos in Adevar;
In poienita-n care zburda cerbii,
In florile de piersec si de mar.

In stupii de albina fara gres,
In vantul care sufla mangaios
In ramura-nflorita de cires
Dar vai, in suflet ti-nviat Hristos?

Ai cantarit cu mintea ta crestine
Cat bine ai facut sub cer umbland,
Te simti macar acum pornit spre bine
Macar acum te simti mai bun, mai bland?

Simti tu topita-n suflet vecea ura?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ti-ai pus zavor pe barfitoarea-ti gura?
Iubirea pentru semeni o simti jar?

O, daca-aceste legi de-a pururi sfinte
In aur macar azi te-au imbracat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept sa canti: Hristos a Inviat!