Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
"Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce. Ţine-o bine, şi urcă de pe Golgota spre Înviere!"

duminică, 28 octombrie 2012


Eu sunt pâinea cea vie care s-a pogorât din cer.
De va mânca cineva din pâinea aceasta, va fi viu
în veci. Şi pâinea pe care Eu o voi da este trupul
Meu pe care îl voi da pentru viaţa lumii
Sfânta Litughie reprezintă lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, este Taina actualizării şi lucrării mântuitoare a lui Hristos şi a unirii depline cu El, este Taina împlinirii şi intrării în Împărăţia lui Dumnezeu. La Sfânta Liturghie Duhul Sfânt ne introduce în realitatea eshatologică a Împărăţiei unindu-ne de-a lungul istoriei cu prezentul. Trecutul şi viitorul sunt astfel o unire într-o realitate unică şi nouă.
Cuvântul Liturghie are la bază cele două cuvinte greceşti „letios” care înseamnă public şi „ergos” care înseamnă lucrare, iar împreună formează numele de Liturghie, adică lucrare publică[1]. Sfânta Liturghie este una din cele mai mari taine ale Bisericii şi este instituită de însuşi Mântuitorul Iisus Hristos. Prima Liturghie a fost săvârşită de Mântuitorul Hristos la Cina cea de Taină înoiind practica cinei iudaice.
Centrul cultului ortodox este Sfânta Liturghie, aceasta este slujba în care se realizează, intrarea noastră în Împărăţie, mai precis unirea tuturor în Biserică şi în Împărăţia lui Dumnezeu. Sfântul Dionisie Areopagitul numeşte Sfânta Liturghie “Taina Tainelor” şi totodată Sfântul Ioan de Kronstadt o descrie ca fiind „cu adevărat o slujbă cerească ce se săvârşeşte pe pământ”[2] şi complectează spunând „Însuşi Domnul este prezent în chip tainic printre oameni atâta vreme cît ţine Sfânta Liturghie. El Însuşi este nevăzut „Cel Ce slujeşte, Cel Ce aduce şi Cel Ce Se aduce.” Nu există pe pământ nimic mai sfânt, mai înalt, mai măreţ, mai cinstit şi mai dătător de viaţă decât dumnezeiasca Liturghie. În timpul ei, biserica devine cer pământesc,”[3] deoarece ea ne uneşte cel mai deplin pe fiecare credincios şi pe toţi în Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Efeseni spune: „Pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui” (Ep. către Efeseni cap. V, 30).
Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie este modul real de trăire a Împărăţiei lui Dumnezeu „şi a jertfei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la care participăm activ. Liturghia este o jertfă care aduce în existenţa noastră puterea Învierii, ca un şuvoi de viaţă nouă care ne preschimbă şi ne pregăteşte pentru tainele lumii viitoare”[4]. Sfânta Liturghie care este jertfa Mântuitorului Hristos şi care aşteaptă jertfa noastră „este un dar care ne responsabilizează”[5] pe noi ca şi creştini care credem că Fiul lui Dumnezeu ni se dăruieşte în mod real celui care vrea să simtă şi să preguste bucuria Eshatonului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu