Aducerea păcii Două sate se înduşmăneau din pricin㡠că fiecare se credea îndreptăţit să primească o bucată de pământ după legea împroprietăririi. De aici, zavistii şi procese. Oamenii se vrăjmăşeau şi cheltuiau şi parale. Atunci, un bătrân înţelept chemă la o adunare pe căpeteniile celor două sate şi le zise: - "Trebuie să facem pace, iar ca s-o avem, trebuie s-o cerem de la Dumnezeu. Hai să ne rugăm. Îngenuncheară toţi, iar bătrânul începu a rosti cu căldură: „Tatăl nostru..." Când ajunse la "iertarea păcatelor", glasul lui era încărcat de lacrimi. După ce isprăvi rugăciunea, toţi într-un glas ziseră: -" Da, se cuvine să facem pace.” Cuprinşi de acest duh, ei ajunseră la o învoială, care puse capăt vrajbei lor.

Aducerea păcii

Două sate se înduşmăneau din pricin㡠că fiecare se credea îndreptăţit să primească o bucată de pământ după legea împroprietăririi.
De aici, zavistii şi procese. Oamenii se vrăjmăşeau şi cheltuiau şi parale.
Atunci, un bătrân înţelept chemă la o adunare pe căpeteniile celor două sate şi le zise:
- "Trebuie să facem pace, iar ca s-o avem, trebuie s-o cerem de la Dumnezeu. Hai să ne rugăm. Îngenuncheară toţi, iar bătrânul începu a rosti cu căldură: „Tatăl nostru..."
Când ajunse la "iertarea păcatelor", glasul lui era încărcat de lacrimi.
După ce isprăvi rugăciunea, toţi într-un glas ziseră:
-" Da, se cuvine să facem pace.”
Cuprinşi de acest duh, ei ajunseră la o învoială, care puse capăt vrajbei lor.