Cum se pastreaza bucuriile duhovnicesti
La bucurii duhovnicesti ajungi si din somn, daca mintea-i in lucrare; si cand esti treaz.
Cand binevoieste Bunul Dumnezeu, Duhul Sfant opreste firea: nu ti-i foame, nici sete, nimic nu te mai vatama.
Cu timpul, Duhul Sfant ii ia rugaciunea, fie treaz, fie prin somn.
Atunci unde-l duce se simte fericit, iar daca-l aduce, ii da inapoi
rugaciunea pe care i-a luat-o, si el nu mai este obosit cu mintea. Şi
ziua, cand Duhul cel Sfant aduna mintea in inima, si se roaga cu atata
dor de Dumnezeu, unde-l duce atunci Duhul Sfant, el se simte ca-n Rai. Numai cel care a gustat aceste bucurii poate sa inteleaga. Daca Bunul Dumnezeu l-ar lasa in bucuriile astea, vesnic ar sta. Daca ai avut o bucurie din astea, sa stii ca nu-i a ta. A ta este atunci cand, de cate ori te-ai pune la rugaciune, te-ai linisti, si ai avea-o oricand, atunci e a ta. Dar Dumnezeu ti le-a descoperit, ca sa stii pentru ce sa lupti.
Cand vei avea o bucurie ca aceasta,
trebuie sa faci in felul acesta: cand ti-a luat rugaciunea si te-ai
bucurat de slava lui Dumnezeu si te-a adus inapoi si ti-a dat iar
rugaciunea, atunci sa zici mereu rugaciune, mereu, mereu, cat de scurt si cat de des, ca sa nu stea mintea imprastiata. Iar
daca ai multa smerenie, Duhul Sfant iarasi te ia. Si asa si trei, patru
zile, poate si mai mult. In timpul acela nici nu dormi, nici nu ti-e
foame, dar nici nu ai in minte veacul acesta. Nu-l mai ai pe acesta, il
ai pe celalalt.
Dupa ce s-au retras bucuriile acestea, vine diavolul prin ispitire. Prima data cu maruntisuri mici, mici, mici, si daca zici ,,Doamne Iisuse…“,
atunci el sta asa, la panda. Şi da navala atunci cand vede ca moara
merge fara macinis. Atunci pune si el neghina si isi gateste macinisul
lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu