CINE ESTE MAICA SFÂNTĂ ?
Cine este Maica Sfântă care s-a învrednicit
Ca să nască pe Mesia, Dumnezeul Cel slăvit ?
Cine taina cea ascusă şi de îngeri neştiută
A-mplinit prin curăţia şi prin firea-I preasmerită ?
Refren:
E Preasfânta Născătoare, Maica Domnului Hristos,
Grabnică ajutătoare omului ce-i păcătos !
Toate neamurile-n cântec trebuie s-o fericească,
Fiindcă-i salvatoarea noastră din căderea strămoşească.
Cine fără stricăciune pe Cuvântul Dumnezeu
A născut în feciorie şi fecioară e mereu ?
Cine este mai cinstită mai presus de heruvimi
Şi e-n Ceruri mai mărită decât sfinţii serafimi ?
Cine e Împărăteasă şi în Cer şi pe Pământ ?
Cine-i Tatălui mireasă îmbrăcată-n Duhul Sfânt ?
Cine este scară sfântă care ca un curcubeu
Trece bolta şi prin care ne suim la Dumnezeu ?
Cine mâgâie durerea copilaşilor firavi
Şi alină bătrâneţea celor singuri şi bolnavi ?
Cine vine mai degrabă să ne sară-n ajutor
Când vrăjmaşii ne aşteaptă să cădem în laţul lor ?
Cine plânge şi se roagă Domnului Iisus Hristos
Ca să-l ierte de păcate pe smeritul păcătos ?
Cine este Maică bună şi al nostru sol ceresc
Şi doreşte-n cer s-aducă pe tot neamul omenesc ?
IISUSE TE-AŞTEPTĂM
Scripturile, care nu pier,
Ne spun neîncetat,
Că va veni Iisus din Cer,
Ca Domn şi Împărat.
Mireasa vine să şi-o ia,
S-o ducă-n Cerul Sfânt,
Din cele care vor veghea
Tot timpul pe pământ.
Refren:
Iisuse Te-aşteptăm să vii !
Şi tare mult am vrea,
Tu, Mire, nouă să ne fii,
Şi noi mireasa Ta.
Tradiţia, din tată-n fiu,
Pe toţi ne-a învăţat,
Că va veni Iisus cel Viu,
Cerescul Împărat.
Şi-aceea care, cu temei,
La aşteptat cu dor,
În veci, El, fi-va Mire ei,
Şi ea, Lui, scump odor.
Biserica lui Dumnezeu,
Ce-o ştim de la Sobor,
De două mii de ani, mereu,
Ne predică de zor,
Că-n lume suntem călători,
Iar cel ce şi-a dorit,
Îl va lua curând pe nori,
Iisus cel mult iubit.
Ca nişte bravi predicatori
Şi semnele ne-au spus
De-atâţia ani, de-atâtea ori:
Aproape e Iisus !
Ulei în grabă cumpăraţi ,
Din cel care-i curat,
Fi-ţi gata să întâmpinaţi
Pe Fiul de-Împărat !
Scripturile de studiem,
Tradiţia de-o ştim,
Biserica de-o cercetăm
Şi semnele citim,
Iisuse, Doamne-Ţi mulţumim
Că tu eşti Bun şi Sfânt,
Că Tu ne-ai dat, să nu pierim,
O mamă pe pământ !
IISUSE TE-AM AFLAT
Am rătăcit fără să ştiu
Şi fără să-nţeleg,
Credinţa-n Bunul Dumnezeu,
Spre care-acum alerg.
Primeşte-mă Iisuse Scump,
Căci vinovat sunt eu,
Mă vindecă Stăpâne Sfânt,
Căci Tu eşti Dumnezeu!
Refren:
Iisuse, Doamne Te-am aflat,
Ajută-mă acum
Să te urmez neîncetat,
Să nu m-abat din drum.
Precum o oaie s-a pierdut
De turmă şi stăpân,
Aşa şi eu m-am rătăcit
De staulul divin.
Când rănile îmi vei lega,
Voi fi ca l-anceput:
Oiţă fără de cusur
Aşa cum mai făcut.
Aşa cum fiul cel pierdut
Pe tatăl l-a lăsat,
Aşa şi eu am tot slujit
"La porci la un bogat".
Dar nu mai vreau acum deloc
Să tot alerg pribeag,
Ci mă întorc la Tatăl meu,
Ce ştiu c-aşteaptă-n prag.
Iisuse, cum să-ţi mulţumesc
De mila ce-ai avut,
De cel ce iar Te-a răstignit,
De fiul cel pierdut ?
De-aceea azi, umil, doresc
Să nu mai am alt gând,
Decât, doar Ţie să-ţi slujesc,
Şi pururea să-ţi cânt.
LA CER
Când zorii-apar frumos,
Aud chemări fierbinţi
Sunt glasuri dulci, de sfinţi.
Ce-mi zic aşa duios ?
Refren:
La cer, la cer, la cer
Noi te-aşteptăm cu dor,
La cer, la cer, la cer
Să vii degrabă-n zbor !
Când cerul e senin,
Aud cântând uşor
Al îngerilor cor.
Ce-mi zic aşa de lin ?
Când seara vine-n zor,
Aud un glas frumos
E Maica lui Hristos.
Ce-mi zice-aşa cu dor ?
Când stelele se-aprind
Un glas aud de sus
E glasul lui Iisus.
Ce-mi zice-aşa de blând ?
Tu Doamne ştii că vreau
Dar sunt neputincios
În Cerul Tău frumos,
Ridică-mă să stau !
LUMEA E UN IARMAROC
Multã lume-i adunatã
La o margine de crâng:
Şi sãraci, şi la cravatã,
Fiindcã azi e zi de târg.
Într-o parte-i târg de vite:
Ţapi, viţei, purcei, căţei,
Iar alãturea se vinde
Oi, mieluţi sau porumbei.
Marfã este din belşug:
Din Bizanţ, din Orient,
Mirodenii dar şi suc
Din apus, din Occident.
Semnul cel proorocit
Al comerţului, îl vezi,
Între bare stând pitit,
Pe pachete şi pe lăzi.
Negustori mulţi sunt pe cale,
Dar şi de-alde "cascã-gurã";
Unii vând, luând parale,
Alţii cumpãrã sau furã.
Lumea-i ca un iarmaroc
Unde vinzi şi cumperi, frate,
Cãci e banul la mijloc
Şi el e prezent în toate.
Pentru mulţi e paradis
Unde negustori dibaci
Le oferă numai vis
Pãmântenilor sãraci.
Dar ce strigã negustorii ?
Ce oferã spre vânzare,
De atrag cumpãrãtorii
Ce se strâng cu mic şi mare ?
Îmi vând cinstea pe parale,
Strigã tare Penelopa,
Cãci nu este altã cale
Ca sã intr-un Europa !
Vând maşina mea luxoasã,
OPEL în perfectã stare,
Spaţioasã cât o casã,
Ca sã-mi iau alta mai mare !
Unul strigã şi mai tare:
Vând urgent casuţa noastră
Ca sã-mi fac o vilã mare
Pentru mine şi nevastã !
Vând pe fraţi şi pe surori,
Strigã un creştin de formã.
Nu mai vreau exagerãri,
Vreau credinţã uniformã !
Îmi vând sufletul din mine,
Strigă un creştin pe şleau,
Ca sã-mi dea un colţ de pâine
Negustorii care au !
Îmi vând timpul preţios
Hãrãzit de Creator,
Strigã unul curios,
Ca să-mi iau televizor !
În acest vast Babilon,
Apãrând dintr-un ungher,
Strigã tare şi Ion:
Vând pãmânt şi cumpãr cer !
Însã cei ce trec agale,
Pe nebun îl iau în râs.
Pentru ea cei cu parale
Sunt deja în paradis.
Fără agresivitate,
Printre strigãturi feroce,
Cineva adus de spate,
Strigã cu o dulce voce:
Îmi vând sãnãtatea scumpã
Pentru rai, pentru salvare,
Pentru cei ce mã ascultã,
Cãci sunt mamã şi mã doare.
Vând ulei din cel curat
Pentru candelele voastre !
Strigã tot mai apăsat,
Dorul inimilor noastre.
Copilaşii mei curaţi,
Cumpãraţi numai ce-i sfânt,
Ca sã nu vã înşelaţi
În acest târg pe pãmânt.
Căci la spartul târgului,
Toţi ce care-au cumpãrat
Marfa occidentului,
Vãd ce mult s-au înşelat.
Lumea e un iarmaroc
Unde poţi să cumperi raiul,
Sau să cumperi iad şi foc ;
Preţul lor îţi este… traiul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu