Cadoul lui Mihai Viteazu
Puţină lume ştie că Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, situată la kilometrul 0 al Capitalei, adăposteşte de 410 ani mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei.
Ctitorie a Sfântului Martir şi Voievod Constantin Brâncoveanu, Biserica a primit un cadou neaşteptat de la Mircea Viteazu. Cronicarul Radu Greceanu a notat: „Mâna dreaptă a Sfântului Nicolae ferecată în argint ales, împodobită cu diamanturi, dăruită de Io, Mihail Voievod (Viteazul) şi Doamna Stanca, în anul 7407 (1599), ispravnic fiind Mitropolitul Eftimie”.
Mihai Viteazu avea mare evlavie pentru Sf Nicolae pentru că, acesta îi salvase viaţa. Ban al Craiovei şi condamnat la moarte de către Alexandru cel Rău, a scăpat cu viaţă printr-o minune a Sf Nicolae. În drum spre locul execuţiei, Mihai Viteazul a cerut voie gărzilor să intre în Biserica Alba – Postavari pentru a înălţa o ultimă rugăciune. S-a rugat la icoana Sf Nicolae şi a scăpat.
Ajuns domnitor el a înlesnit aducerea moaştelor de la Biserica Sf. Nicolae din Bari, Italia, iar Cardinalul oraşului i le-a oferit cadou în semn de preţuire pentru apărătorul creştinătăţii.
Trupul martirului Brâncoveanu
Tot în această biserică se află şi mormintele domnitorului Constantin Brâncoveanu, ucis de turci în anul 1714, şi al soţiei sale Maria, peste care se află două frumoase lespezi de marmură sculptată în relief, decorate cu motive florale şi vegetale. Scriitorul italian Anton Maria del Chiaro (secretarul lui Constantin Brăncoveanu), care a luat parte la sfinţirea bisericii, a descris-o în lucrarea sa „Le moderne rivoluzioni della Vallachia" (Veneţia 1717) cu frumoase cuvinte de laudă: „una bellisima chiesa in onore de quel Santo Martire" (o splendidă biserică în cinstea Sfântului Martir (Sfantul Gheorghe).
Copleşit de valoarea sfântului lăcaş, noul paroh, pr. Emil Nedelea Cărămizaru a luat hotârârea de a pune moaştele într-o nouă raclă. „Are 8 kilograme, este din argint aurit şi a fost realizată de mestrul Nicolae Balaban. Asta e începutul pentru că refacem pictura, cu o echipă condusă de maestrul Ioan Moldoveanu, punem acoperiş din zinc-titan, cu o durabilitate de 200 de ani. Toate făcute cu binecuvântarea Prea Fericirii sale, Patriarhul Daniel”.
Părintele este pus pe treabă şi speră să mai ridice un palat brâncovenesc şi un centru naţional brâncovenesc, asta pentru că în 2014 se vor împlini 300 de ani de la trecerea în rândul drepţilor a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Citiţi mai mult: Mâna Sf. Nicolae, în Bucureşti! > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/
EVZ.ro
ma Capitalei adaposteste mana dreapta a unuia dintre cei mai populari sfinti ai Bisericii, atat Ortodoxe, cat si Catolice, venerat deopotriva in Occident, ca si in Europa Rasariteana. Cu trupul la Bari, in sudul Italiei, cu un brat in nord-estul Frantei si cu moaste ale bratului drept in Romania, Sfantul Nicolae pare rastignit pe harta Europei contemporane, pentru unitatea crestinilor si refacerea Bisericii primare. Un pelerinaj prea mic pentru popularitatea Sfantului In contrast evident cu marea popularitate a ocrotitorului copiilor si calatorilor, deopotriva, pelerinajul la moastele Sf. Nicolae din Biserica Sf. Gheorghe Nou este mult restrans, ca sa nu facem comparatie cu marile pelerinaje de la moastele Sf. Dimitrie Basarabov sau ale Sf. Mina din Bucuresti. Ieri, la ora amiezii, randul pelerinilor care asteptau sa treaca prin fata casetei cu mana Sf. Nicolae abia ajungea de pe treptele lacasului pana in strada. Barbati, femei si copii, cu flori in maini si mici carticele de rugaciuni, se aplecau asupra casetei de argint, in speranta ca apropierea sfinteniei va transfera binefaceri noi asupra destinului celui ce crede in astfel de minuni. Dupa ce-si lasa obolul in preajma icoanei mari a Sf. Nicolae, scoasa in pridvorul lacasului, deasupra sipetului de argint, pelerinul ii daruieste acatistul cu dorintele sale parintelui Vlad, de la care primeste un cornet de hartie cu tamaie, spre binecuvantare. "Am venit sa ne rugam pentru sanatatea copiilor, pentru ca Sf. Nicolae e aparatorul lor. Pentru sporul casei, am luat de la parintele matanii, pe care o sa le purtam tot anul, sa ne ocroteasca, pana la urmatorul Sf. Nicolae, de anul viitor" (Maria V.). "Lucrez alaturi, la Cora. Ma opresc des aici si ma rog pentru parinti, pentru prieteni, dar si pentru dusmani" (Alma Negoita). Pentru azi, parintele Gelu Bogdan, parohul lacasului, a pregatit o cantitate mare de coliva si de cozonaci, pe care ii va darui crestinilor, la pomenirea de dupa Sfanta Liturghie. Cum a ajuns mana Sf. Nicolae in capitala Romaniei Conform informatiilor oferite pe parintele Gelu Bogdan, paroh la Biserica Sf. Gheorghe Nou, de la kilometru 0 al capitalei, Sfantul Nicolae facatorul de minuni a adormit intru Domnul la inceputul secolului al IV-lea si a fost inhumat in Mira Lichiei, de unde era originar si unde a pastorit ca ierarh. Prin anul 1087, niste negustori italieni i-au deschis mormantul, au luat moastele si le-au dus la Bari, in Italia. Mai tarziu, un calator valah a obtinut mana dreapta a sfantului, pe care a adus-o la bordul unei corabii la Constanta. A daruit mana Sf. Nicolae Mitropoliei din Bucuresti. Voievodul Mihai Viteazu a ferecat sfintele moaste cu aur, argint si nestemate si le-a daruit Manastirii Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, unde s-au pastrat pana in 1993. Moastele mainii Sf. Nicolae erau asezate intr-o caseta de aur de 24 de carate. In 1993, doi hoti au patruns in toiul noptii in biserica si au furat sipetul cu moastele, cat si epitaful brodat cu fir de aur de la mormantul voievodului martir Constantin Brancoveanul, din interiorul lacasului, cu intentia sa le comercializeze. Cei doi hoti au taiat caseta de aur, dar au fost prinsi, judecati si condamnati pentru fapta lor. Mana Sfantului Nicolae a fost reasezata intr-o ladita de argint, unde se odihneste intru Domnul si azi si poate fi venerata de pelerini. Epitaful a fost si el recuperat si asezat la locul lui in biserica. La catva timp de la cele intamplate, unul din hotii care au furat sfintele moaste a murit in inchisoare, chiar in ziua de 6 decembrie, de Sfantul Nicolae. Cu moaste in Rasaritul ortodox si Occidentul catolic Dupa moartea Sf. Ierarh Nicolae, in anul 335, Biserica a inceput sa organizeze pelerinaje la mormantul sau si legenda vietii si faptelor marelui ierarh s-a intins in toata Europa. Opt secole mai tarziu, moastele sale au fost duse la Bari, in sudul Italiei, pentru a evita ca sarazinii sa le profaneze. Un cavaler din Lorena, in trecere pe aici, a dus o parte din moastele unui brat in nord-estul Frantei, unde Sf. Nicolae este venerat si azi cu mare fast si cinstit cu un pelerinaj anual impresionant de sute de mii pe persoane. In timp ce Sf. Nicolae a ajuns inca de timpuriu patron al multor biserici ortodoxe din Grecia si Rusia, cultul sau s-a extins, in egala masura, si in Occident, unde a devenit cu timpul patronul marinarilor, pompierilor, farmacistilor, avocatilor, calatorilor s.a. In 1931, firma Coca-Cola l-a transformat pe Santa Claus - Nicolas, in germana (sau Mos Craciun) in imaginea de azi a unui om batran, cu barba alba, imbracat in rosu, care a impins imaginea sfantului ierarh, cu biografie istorica, in plan secund. Mica istorie a Ierarhului A trait in a doua jumatate a sec. al III-lea, intr-o familie instarita din Asia Mica. Ramas din frageda copilarie orfan de amandoi parintii, s-a intarit cu varsta in duh si intr-o zi si-a daruit toata averea mostenita de la parinti saracilor si oropsitilor, dupa cuvintele lui Hristos: "Vinde toate cate ai, imparte-le saracilor si vei avea comoara in ceruri!". A calatorit in Tara Sfanta, pe urmele Mantuitorului si ale Evangheliei lui. Reintors in cetatea Mira, de unde era originar, a fost ales in scaunul arhiepiscopal al Mirei Lichiei. Pe vremea persecutiilor anticrestine ale imparatilor Diocletian si Maxentiu, a fost aruncat in inchisoare si chinuit, fiind eliberat numai dupa venirea pe tron a Imparatului Constantin cel Mare. La Sinodul de la Niceea, a facut parte din cei 318 Sfinti Parinti care s-au ridicat impotriva ereziei lui Arie. "Astfel a trecut prin viata marele ierarh al Bisericii, ca un adevarat invatator si sfintitor al credinciosilor, ca un marturisitor neinfricat al Evangheliei, ca un intelept si neobosit carmaci al Bisericii Ortodoxe", scrie Sinaxarul. Icoana facatoare de minuni de la Sfanta Vineri Tot in Biserica Sf. Gheorghe Nou se pastreaza icoana facatoare de minuni a Cuvioasei Parascheva, care a apartinut lacasului Sfanta Vineri din Capitala. Dupa ce acest altar a fost daramat din ordinul dictatorului Nicolae Ceausescu, icoana a fost pastrata la Manastirea Cernica, de unde a fost adusa aici, unde pastoreste parintele Bogdan, fost paroh la Sfanta Vineri.
Citeste mai mult pe: http://stiri.acasa.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu