Andrei Ion Rinea scrie pe blogul dumnealui următoarea mărturie pe care am primit acordul s-o publicăm.
In vara anului 2009 am remarcat in coapsa piciorului drept o mica galma cam cat un bob de mazare. Nu m-a interesat prea mult. De fapt chiar am si uitat o vreme locul in care se afla. Dupa cateva luni am remarcat galma aceea, probabil pentru ca se marise. Am vorbit cu cateva persoane si am concluzionat eu ca ar fi o depunere de grasime si sa nu-mi fac griji.
Timpul a mai trecut si mergand la cateva ecografii nu i-am luat in seama pe ecografistii care imi spuneau ca merita sa o scot (chirurgical). Mi-am zis ca o sa o urmaresc sa vad daca creste sau nu. Sa nu tai “degeaba”.
Prin aprilie, cand ajunsese cam cat o pruna am zis ca e cazul sa ma ocup mai serios, am contactat un chirurg si m-am interesat de costurile operatiei samd. Am ramas un pic mirat ca imi recomanda anestezie totala, fiind de scos “o pruna” din coapsa. El insa mi-a argumentat ca un pacient adormit este mai cooperant, nu misca piciorul, nu ii incurca treaba, si e mai comod si mai sigur pentru operatie.
Tocmai schimbasem slujba si nu mai eram sub acoperirea asigurarii medicale private de la fostul loc de munca asa ca astfel ajunsesem la acest chirurg de la stat. Toate bune si frumoase, operatia programata, banii pregatiti, urma sa nu fiu internat ci sa plec la 1-2h dupa operatie, pe picioarele mele, acasa. Facusem un RMN in prealabil si arata ca este tesut benign, fara riscuri etc.
Operatia a decurs bine, am avut ceva emotii inaintea ei datorita faptului ca nu mai facusem anestezie generala si cunoasteam accidente (fatale) atribuite acesteiea. Oricum, am plecat pe picioarele mele acasa si m-am odihnit. Am inceput sa merg mai schiopatat primele zile dar apoi din ce in ce mai natural si mai bine.
In toate cazurile de acest gen (extirpare de tesut dubios) se face si o analiza histopatologica, pentru orice eventualitate. Am inteles de la chirurg ca se ocupa el personal sa trimita proba la analiza.
La cam trei saptamani dupa operatie, 8 Iunie 2010 daca nu ma insel, primesc un telefon acasa. Era chirurgul care imi spunea sa merg de urgenta sa iau proba de la Spitalul Floreasca (unde fusese analizata) ca sa o duc la Institutul “Victor Babes” pentru ca in urma analizei se pare ca este maligna. Cu alte cuvinte cancer. “Posibil histiocitom fibros malign”.
Am avut un soc, realmente. Mi-era greu sa stau in picioare, si nu din cauza efectului operatiei. M-am cules cumva si am fost si am ridicat analiza si piesa (asa se numeste, se pare). In principiu ei facusera o analiza histopatologica insa nu erau siguri asa ca ma invitau sa o trimit la Institutul “Victor Babes” pentru ca ei sunt mult mai competenti in astfel de analize. Cu greu (psihologic) m-am urnit si am dus-o acolo. Dupa “numai” patru saptamani si jumatate a venit rezultatul : leiomiosarcom cu grad scazut de malignitate (grad 1).
Pe de o parte ma bucuram ca e grad scazut de malignitate pe de alta parte ma ingrijoram ca e totusi malign. Fug la trei oncologi, toti (culmea, au avut pareri identice, nu divergente) ma trimit la radioterapie.
Atunci abia am inteles ca Dumnezeu m-a “tras de maneca”. Am inteles ca viata mea asa cum am trait-o, dezordonat, plin a de abuzuri si de rele nu e ceea ce trebuie sa fac. Am aflat deSfantul Nectarie si de minunile lui.
M-am rugat cu credinta, am citit des acatistul lui si am trecut prin toate cu bine.
Astazi, la peste 2 ani de la operatie, cand, datorita minunii facuta de el, sunt perfect sanatos, nu am avut nici o recidiva de nici un fel, ii pot aduce multumire inca o data, si nu doar atat, cisa fac cunoscut tuturor ajutorul lui.
Eu am citit, in perioada de dupa aflarea rezultatului de la “Victor Babes”, despre acest tip de cancer si nu e prea incurajator ce scrie acolo. Cu atat mai mult nu ma sfiesc sa numesc vindecarea mea “minune”. Pentru ca chiar este.
Pe oricine stiti in nevoie de sanatate, mai ales cancer, indrumati-l sa se roage cu credinta la Sfantul Nectarie, si sa mearga si la biserica Manastirii Radu-Voda din Bucuresti care are si hramul Sfantului Nectarie si o bucatica din sfintele lui moaste.
Nu doar ca m-a vindecat trupeste, Sfantul Nectarie, ci si sufleteste, m-am indreptat din multele rele pe care le faceam.
Ajutorul lui insa nu s-a oprit aici.
Mama mea, acum un an si ceva, a suferit o ruptura a plasei (un implant chirurgical anterior) care o avea pusa de la o hernie ombilicala. Am fost cu ea la spital, sa o internez, ca sa fie operata din nou, sperand sa fie mai bine facuta operatia acum. Sau, in orice caz, sa fie bine.
Inainte de orice operatie se fac niste analize de sange pentru a verifica timpul de coagulare si alti parametrii importanti. Cand au venit rezultatele acestor analize medicii ne-au alertat, ne-au speriat, ingrozit chiar, cum ca e ceva foarte grav in neregula cu ficatul mamei pentru ca multi parametrii sunt in neregula. Dupa tomografii, alte analize samd. aflu ca sufera de ciroza hepatica decompensata si ca ar fi intr-o stare avansata.
Dupa analize suplimentare vedem ca nu e de origine virotica (nu hepatita B/C etc.), de origine alcoolica nu este (nici nu se punea problema in cazul ei) deci mai ramane origine toxica. Mama a lucrat zeci de ani in mediu toxic (chimic) si de acolo pare-se a venit boala.
Medicii spuneau ca e “in stadiu terminal” si i-au dat cam toti 1-2 saptamani de viata.
Iar am fost ca distrus.
Primul lucru la care m-am gandit a fost sa ma rog Sfantului Nectarie. M-am rugat neincetat sa o salveze pe mama. Au trecut multe clipe grele, incercari, dar datorita Sfantului Nectarie azi e mai sanatoasa, acasa, pe picioarele ei, si cu suficienti ani in fata in ciuda varstei (peste 70). A trecut peste un an (de unde i se daduse maxim 2 saptamani) si analizele au iesit mai bune decat atunci. Este pe cale buna.
Iarasi m-a ajutat Sfantul Nectarie si iarasi ii sunt dator. Ma bucura nespus ajutorul pe care ni-l acorda noua, pacatosilor, in ciuda conditiei si faptelor noastre.
Ii voi multumi toata viata mea Sfantului Nectarie si cei ce vor avea nevoie de ajutor, alergati, cu credinta la el.
In vara anului 2009 am remarcat in coapsa piciorului drept o mica galma cam cat un bob de mazare. Nu m-a interesat prea mult. De fapt chiar am si uitat o vreme locul in care se afla. Dupa cateva luni am remarcat galma aceea, probabil pentru ca se marise. Am vorbit cu cateva persoane si am concluzionat eu ca ar fi o depunere de grasime si sa nu-mi fac griji.Timpul a mai trecut si mergand la cateva ecografii nu i-am luat in seama pe ecografistii care imi spuneau ca merita sa o scot (chirurgical). Mi-am zis ca o sa o urmaresc sa vad daca creste sau nu. Sa nu tai “degeaba”.
Prin aprilie, cand ajunsese cam cat o pruna am zis ca e cazul sa ma ocup mai serios, am contactat un chirurg si m-am interesat de costurile operatiei samd. Am ramas un pic mirat ca imi recomanda anestezie totala, fiind de scos “o pruna” din coapsa. El insa mi-a argumentat ca un pacient adormit este mai cooperant, nu misca piciorul, nu ii incurca treaba, si e mai comod si mai sigur pentru operatie.
Tocmai schimbasem slujba si nu mai eram sub acoperirea asigurarii medicale private de la fostul loc de munca asa ca astfel ajunsesem la acest chirurg de la stat. Toate bune si frumoase, operatia programata, banii pregatiti, urma sa nu fiu internat ci sa plec la 1-2h dupa operatie, pe picioarele mele, acasa. Facusem un RMN in prealabil si arata ca este tesut benign, fara riscuri etc.
Operatia a decurs bine, am avut ceva emotii inaintea ei datorita faptului ca nu mai facusem anestezie generala si cunoasteam accidente (fatale) atribuite acesteiea. Oricum, am plecat pe picioarele mele acasa si m-am odihnit. Am inceput sa merg mai schiopatat primele zile dar apoi din ce in ce mai natural si mai bine.
In toate cazurile de acest gen (extirpare de tesut dubios) se face si o analiza histopatologica, pentru orice eventualitate. Am inteles de la chirurg ca se ocupa el personal sa trimita proba la analiza.
La cam trei saptamani dupa operatie, 8 Iunie 2010 daca nu ma insel, primesc un telefon acasa. Era chirurgul care imi spunea sa merg de urgenta sa iau proba de la Spitalul Floreasca (unde fusese analizata) ca sa o duc la Institutul “Victor Babes” pentru ca in urma analizei se pare ca este maligna. Cu alte cuvinte cancer. “Posibil histiocitom fibros malign”.
Am avut un soc, realmente. Mi-era greu sa stau in picioare, si nu din cauza efectului operatiei. M-am cules cumva si am fost si am ridicat analiza si piesa (asa se numeste, se pare). In principiu ei facusera o analiza histopatologica insa nu erau siguri asa ca ma invitau sa o trimit la Institutul “Victor Babes” pentru ca ei sunt mult mai competenti in astfel de analize. Cu greu (psihologic) m-am urnit si am dus-o acolo. Dupa “numai” patru saptamani si jumatate a venit rezultatul : leiomiosarcom cu grad scazut de malignitate (grad 1).
Pe de o parte ma bucuram ca e grad scazut de malignitate pe de alta parte ma ingrijoram ca e totusi malign. Fug la trei oncologi, toti (culmea, au avut pareri identice, nu divergente) ma trimit la radioterapie.
Atunci abia am inteles ca Dumnezeu m-a “tras de maneca”. Am inteles ca viata mea asa cum am trait-o, dezordonat, plin a de abuzuri si de rele nu e ceea ce trebuie sa fac. Am aflat deSfantul Nectarie si de minunile lui.
M-am rugat cu credinta, am citit des acatistul lui si am trecut prin toate cu bine.
Astazi, la peste 2 ani de la operatie, cand, datorita minunii facuta de el, sunt perfect sanatos, nu am avut nici o recidiva de nici un fel, ii pot aduce multumire inca o data, si nu doar atat, cisa fac cunoscut tuturor ajutorul lui.
Eu am citit, in perioada de dupa aflarea rezultatului de la “Victor Babes”, despre acest tip de cancer si nu e prea incurajator ce scrie acolo. Cu atat mai mult nu ma sfiesc sa numesc vindecarea mea “minune”. Pentru ca chiar este.
Pe oricine stiti in nevoie de sanatate, mai ales cancer, indrumati-l sa se roage cu credinta la Sfantul Nectarie, si sa mearga si la biserica Manastirii Radu-Voda din Bucuresti care are si hramul Sfantului Nectarie si o bucatica din sfintele lui moaste.
Nu doar ca m-a vindecat trupeste, Sfantul Nectarie, ci si sufleteste, m-am indreptat din multele rele pe care le faceam.
Ajutorul lui insa nu s-a oprit aici.
Mama mea, acum un an si ceva, a suferit o ruptura a plasei (un implant chirurgical anterior) care o avea pusa de la o hernie ombilicala. Am fost cu ea la spital, sa o internez, ca sa fie operata din nou, sperand sa fie mai bine facuta operatia acum. Sau, in orice caz, sa fie bine.
Inainte de orice operatie se fac niste analize de sange pentru a verifica timpul de coagulare si alti parametrii importanti. Cand au venit rezultatele acestor analize medicii ne-au alertat, ne-au speriat, ingrozit chiar, cum ca e ceva foarte grav in neregula cu ficatul mamei pentru ca multi parametrii sunt in neregula. Dupa tomografii, alte analize samd. aflu ca sufera de ciroza hepatica decompensata si ca ar fi intr-o stare avansata.
Dupa analize suplimentare vedem ca nu e de origine virotica (nu hepatita B/C etc.), de origine alcoolica nu este (nici nu se punea problema in cazul ei) deci mai ramane origine toxica. Mama a lucrat zeci de ani in mediu toxic (chimic) si de acolo pare-se a venit boala.
Medicii spuneau ca e “in stadiu terminal” si i-au dat cam toti 1-2 saptamani de viata.
Iar am fost ca distrus.
Primul lucru la care m-am gandit a fost sa ma rog Sfantului Nectarie. M-am rugat neincetat sa o salveze pe mama. Au trecut multe clipe grele, incercari, dar datorita Sfantului Nectarie azi e mai sanatoasa, acasa, pe picioarele ei, si cu suficienti ani in fata in ciuda varstei (peste 70). A trecut peste un an (de unde i se daduse maxim 2 saptamani) si analizele au iesit mai bune decat atunci. Este pe cale buna.
Iarasi m-a ajutat Sfantul Nectarie si iarasi ii sunt dator. Ma bucura nespus ajutorul pe care ni-l acorda noua, pacatosilor, in ciuda conditiei si faptelor noastre.
Ii voi multumi toata viata mea Sfantului Nectarie si cei ce vor avea nevoie de ajutor, alergati, cu credinta la el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu