Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
"Înainte de a-ţi trimite crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreptatea Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o în mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce. Ţine-o bine, şi urcă de pe Golgota spre Înviere!"

marți, 5 martie 2013


O saptamana binecuvantata !





„În Sfintele Scripturi se găsesc multe nume şi denumiri care se potrivesc Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus.
E numit cuvântul, e numit înţelepciunea, lumina, puterea, dreapta, braţul, îngerul, e numit omul; se numeşte mielul, oaia, preotul, calea, adevarul, viaţa; e numit viţa, dreptatea, mântuirea; se numeşte pâinea, piatra, tămăduitorul, izvorul apei vii, pacea, judecătorul, poarta.
Se numeşte toate acestea; deşi este unul si acelaşi Dumnezeu al nostru, Fiul lui Dumnezeu, ca să se cunoască rânduiala puterii şi lucrării Sale.
Ai auzit denumirile; acum care sunt sensurile denumirilor?
Se numeşte Cuvântul, fie pentru că S-a născut fără pătimire de la Dumnezeu-Tatal, fie pentru că naşterea Lui s-a petrecut fără micşorarea fiinţei părinteşti. Căci nici omul nu pare a suferi vreo micşorare când rosteşte un cuvânt. Ori e numit Cuvântul, pentru ca prin El a vorbit mereu Dumnezeu-Tatal, atât îngerilor, cât şi oamenilor.
Se numeşte Înţelepciunea, pentru că prin El s-au aşezat toate cu înţelepciune la început.
Lumina e numit, căci El Însuşi a luminat întunericul dintâi al lumii şi, prin venirea Sa, a pus pe fugă nopţile minţilor omeneşti.
Puterea Se numeşte, pentru ca nicio făptură nu-L poate întrece.
Dreapta şi braţul se numeşte, căci prin El s-au făcut toate şi de El Însuşi toate sunt ţinute.
Îngerul (vestitorul) marelui sfat e numit, căci El e vestitorul voinţei părinteşti.
E numit Fiul omului, căci pentru noi, oamenii a binevoit să Se nască om.
E numit Mielul datorita neasemuitei Sale nevinovăţii.
Se numeşte Oaia, pentru a se arăta pătimirea Lui.
Se numeşte Preot, fie că pentru noi Şi-a oferit trupul ofrandă şi jertfă lui Dumnezeu-Tatal, fie că binevoieşte a Se oferi în numele nostru în fiece zi.
Se numeşte Calea, pentru că prin El Însuşi mergem spre mântuire.
Adevărul, căci respinge minciuna.
Viaţa Se numeşte, fiindcă nimiceşte moartea.
Viţa de vie e numit, fiindca întinzând pe cruce corzile braţelor Sale, a oferit lumii bogata roadă a dulceţii.
Dreptatea e numit, fiindcă prin chezaşia numelui Său îi îndreptează pe păcătoşi.
Răscumpărarea (Mântuirea) Se numeşte, pentru că ne-a Răscumpărat cu preţul sângelui Său pe noi, odinioară pierduţi.
Pâinea Se numeşte, căci a potolit foamea neamurilor prin Evanghelia Lui.
Piatra Se numeşte, pentru că nici şarpele n-a lăsat urmă în El şi Însuşi ne-a oferit apărare.
Tămăduitorul Se numeşte, pentru că a vindecat neputinţele şi rănile noastre prin venirea Lui.
Izvorul apei vii e numit, fiindcă prin îmbăierea renaşterii (Tit 3,) îi spală şi îi aduce la viaţa pe păcătoşi.
Pacea Se numeşte, pentru că-i aduna la un loc pe cei înrăjbiţi şi ne-a împăcat cu Dumnezeu-Tatăl.
Învierea e numit, fiindcă El Îsuşi va ridica toate trupurile din morminte.
Judecătorul e numit, căci El Însuşi are să judece viii şi morţi.
Poarta Se numeşte, căci prin El Însuşi se face intrarea credincioşilor în Împărăţia cerurilor.
Aşadar, de vreme ce unul Domn este desemnat cu atâtea nume şi denumiri, ai credinţă, credinciosule, şi pune-ţi cu toată puterea nădejdea în El!
Căci, ca să-L cunoşti pe Tatal, este pentru tine Cuvântul.
De vrei sa cunoşti cu adevarat, caută-l pe El, căci este Înţelepciunea.
Dacă sufletul tău îndură întunericul, caută pe Hristos, căci este Lumina.
Eşti slăbit? Ai scăpare, căci este Tămăduitorul şi Tăria.
Vrei să ştii prin cine s-a făcut lumea şi de cine sunt toate ţinute? Fii încredinţat că este El, căci e numit Braţul şi Dreapta.
Simţi vreo teamă? În toate îţi va fi alături ca un Înger.
De-ţi va fi fost greu să te-ndrepţi cu privirea spre măreţia Unuia-Născut, nu deznadajdui, căci S-a făcut şi Om, pentru ca omenirea să se apropie cu uşurinţă de El.
De ve fi fost neprihănit, îţi va sta alaturi ca un Miel.
Dacă te supără vreo prigonire din partea păgânilor, ai credinţă, căci şi el a fost jertfit ca o Oaie; iar ca Preot al Tatălui, pe tine te va sprijini punându-te înainte.
De nu cunoşti calea mântuirii, caută-L pe Hristos, căci El este Calea sufletelor.
Dacă vrei să cunoşti adevărul, ascultă-L pe El, căci este Adevărul.
De moarte defel sa nu te temi, căci Hristos e Viaţa credincioşilor.
Te încântă plăcerile lumii acesteia? Întoarce-te şi mai mult spre crucea lui Hristos, ca să te înviorezi şi mai mult de dulceaţa Viţei Lui, ce S-a răstignit pe cruce.
Eşti păcătos pierdut? Trebuie să fii înfometat de Dreptate, însetat de Răscumpărătorul, căci Hristos este: satură, căci este Pâinea.
Dacă şovăieşti în vreo privinţă, întăreşte-ţi pasul în El, căci este Piatra şi-ţi va oferi apărare ca un zid.
Eşti slab şi neputincios? Cere-I Lui leac, căci este Tămăduitorul.
Simţi văpaia păcatelor ori eşti unul cu totul subjugat? Aleargă la Izvorul Vieţii, ca văpaia ta să fie stinsă şi sufletul tău să dobândească veşnicia.
Dacă te chinuie mânia şi te hărţuie duşmănia, apropie-te de Hristos, căci este Pacea, ca sa te împaci cu Tatăl şi să iubeşti pe tot omul la fel cum [socoţi că] trebuie să fii iubit tu.
De te temi de pieirea trupului şi te înspăimântă moartea vieţii acesteia, adu-ţi aminte că este Învierea; poate ridica ceea ce a căzut.
Dacă te atrage plăcerea păcatului şi te îmbie ispitele cărnii, gândeşte-te mai inainte că este Judecătorul drept, este Cel ce cântăreşte cu asprime, e Cel ce pregăteşte focul veşnic; şi nu-ţi va mai plăcea ţie, păcătosul, să păcătuieşti.
În sfârşit, frate, dacă te-a cuprins deznădejdea privind împărţirea dreptăţii, aşteptarea slavei cereşti, gândeşte in cugetul tău credincios că El este Poarta; căci prin El, ridicat din morţi, vei pătrunde şi tainele cerurilor, şi te vei alătura cetei îngerilor; şi vei auzi acele cuvinte dorite: Bine, slugă bună şi credincioasă, fiindcă ai fost credincioasă întru cele puţine, intră în bucuria Domnului tău; stăpâneşte împărăţia care ţă-a fost pregătită de la întemeierea lumii (Mt. 25, 33). Amin!”
(Sfantul Niceta de Remesiana)



Frumos e Adevărul,
Cinstit dar greu de spus,
Divin curat şi nobil
Şi unic. E Iisus.
Nobleţea lui cerească
Convinge şi uimeşte,
Trezeşte şi învie,
Aprinde şi sfinţeşte.
E forţa ce distruge
Zidiri fortificate
Clădite prin minciuna
Cu sensuri complicate.
E simplitatea pură,
Totală şi divină.
E sens unic spre ceruri.
E foc. Este lumină.
E viaţa şi puterea
Care’a învins mormântul
Prin sfânta înviere.
Este Iisus, CUVÂNTUL.
E tot ce este viaţă,
Putere şi lumină,
Că unu’i Adevărul
Şi toate i se’nchină.
Şi tot ce nu-i întrânsul
E cursă şi’nşelare,
E fals şi viclenie,
Minciună şi pierzare.
I’o mare de’ntuneric
Cu sensuri complicate,
Zidite pe iluzii
Şi fapte vinovate.
E turnul semeţiei
Ce urcă la cer sus
Trufia și’nșelarea
Căzute din Iisus.
E calea vicleniei
Şi-a vieţii nimicite
Trăite în iluzii
-Ce par- că’s fericite.
E calea care duce
Exact în sens opus,
Cu Adevărul vieţii
Cel UNIC . Cu Iisus.



Doamne ajuta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu