Crucea lui Hristos si crucile noastre - predica la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci -Episcopul Augustin - Mitropolit de Florina
"Cine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie"(Marcu 8, 34)
Am sarbatorit, iubitii mei, praznicul Cinstitei si de viata facatoare Cruci, pentru care Biserica noastra a cantat, "Crucii Tale ne inchinam, Stapane, si sfanta Invierea Ta o laudam si o slavim".Pentru Cruce poetii Bisericii au alcatuit imne, iar Sfintii Parinti, de la cei mai vechi pana la cei mai noi, au impletit cuvinte de lauda.
Cinstita Cruce o iubea si o cinstea si Sfantul Cosma Etolianul, care a primit mucenicia in anii sclaviei.Atat de mult o avea la evlavie, incat oriunde mergea ridica o cruce mare de lemn si sub umbra ei predica; si impartea pretutindeni cruciulite care fac minuni.
Iubitii mei, despre cinstita Cruce vorbeste si Evanghelia de astazi.Cum incepe? "Cine voieste sa vina dupa Mine..."(Marcu 8, 34)."Cine voieste", zice.Nu forteaza pe nimeni Hristos, nu il ia de ureche sa-l bage in staul, ca pe o oaie - ca pe o caprita - , ci il lasa liber pe om.Daca vrei, crezi in Hristos, daca nu vrei, nu crezi.
Si chiar daca nimeni nu vrea sa creada - si vor veni si acesti ani in care nimeni nu va crede - , Hristosn-are nevoie de noi; sus in cer cete de ingeri Il lauda si-L slavesc zi si noapte.
Asadar, esti liber sa crezi sau sa nu crezi.Dar din momentul in care ai spus ca tu crezi, daca vrei sa fii consecvent, trebuie sa implinesti trei lucruri pe care vi le voi zice in continuare.Primul este "sa se lepede de sine", adica sa-ti urasti sinele tau stricat, sa urasti pacatul ca pe cel mai mare dusman al tau. Al doilea este sa ridici crucea, crucea ta.Si al treilea - sa urmezi pasii, urmele lui Hristos.Ne cheama deci astazi Hristos sa ne ridicam crucea.Asa cum El a ridicat pe umeri Crucea Lui, asa si noi crestinii, mici si mari, barbati si femei, trebuie sa ne ridicam crucea noastra.
Si care este aceasta cruce pe care trebuie sa o ridicam? Ce insemna cruce? Nu trai bun, nu confort, nu bani.Cruce inseamna silinta, truda, sudoare. Si vedem ca asa s-a facut si asa se face orice lucru bun. Cine paseste pe acest drum, are parte de cruce.Din clipa in care se naste pana va inchide ochii in aceasta lume desarta si se va aseza o cruce pe mormantul lui, crestinul isi ridica crucea.Si vai!, daca nu o ridica.Care este aceasta cruce? Va voi arata acum cateva astfel de cruci.Mai intai de toate, cruce este munca, pe care trebuie sa o faca omul.Este porunca dumnezeiasca si datorie. Uitati-va, de pilda, la plugar.Se scoala de dimineata, se duce la ogor, sapa pamantul, ara, seamana, taie ramurile uscate, adapa pamantul nu doar cu apa, ci si cu sudoarea lui, iar de multe ori si cu sangele lui cand se intampla accidente cu masinile agricole.Si ciobanul ridica o cruce, ciobanul care alearga in munti dupa oi, dupa caprite si dupa vacile lui.O cruce ridica si muncitorul, care se clatina pe schela sau respira gaz in fabrica sau uneori este strivit in mina. O cruce ridica si invatatorul, care are de-a face cu copii obraznici, rasfatati si cu toane. O cruce are si ,medicul, care este dator sa alerge la nevoie la orice ora.O cruce ridica si sora medicala, care innopteaza la capataiul celui bolnav.O cruce ridica preotul, mai ales astazi cand il iau peste picior si-l injura chiar si copiii mici. Orice om cinstit are o cruce.Alaltaieri, au scris ziarele ca se ineca un om intr-o fantana, pe care au deschis-o pe un teren agricol; au chemat pompierii, iar un pompier, tanar de 22 de ani, a coborat sa-l scoata, dar din cauza gazelor ce erau acolo s-a axfisiat si l-au scos mort. S-a jertfit pentru celalalt, asa cum Hristos S-a rastignit pentru toti.
Asadar, o cruce este lucrarea noastra, munca noastra cu constiinciozitate.O cruce este si boala.Ganditi-va! Sa fii tintuit la pat nu o ora sau doua, sau o zi, ci o luna, doua luni, un an, doi ani, douazeci de ani, treizeci de ani, patruzeci de ani! Cine rabda boala fara sa huleasca, ci slavindu-L pe Dumnezeu, isi ridica crucea si va avea cununa.Vreti alte cruci? O cruce este si casatoria. Si femeia cu barbat rau si grosolan, care o maltrateaza si o bate, si barbatul cu femeie capricioasa sau geloasa, care nu-l lasa nici o clipa sa se linisteasca, si el ridica o cruce.
O cruce este si familia:Sa mearga tatal de dimineata la serviciu, sa se osteneasca sa-si scoata painea, iar mam sa nasca prunci, sa se ingrijeasca de toate, toata ziua si noaptea, sa privegheze langa copilul bolnav.
Cruce este si vaduva.Femeia tanara, careia i-a murit barbatul, ce cruce are! Alaltaieri am primit o scrisoare din Germania si am plans. O femeie isi descrie chinurile ei.:"Eram de 22 de ani, casatorita cu doi copii si barbatul mi-a murit. Eram in mare saracie. Nu puteam sa traiesc la sat, am plecat, m-am dus in Germania si am lucrat acolo 30 de ani in fabrici.Slava lui Dumnezeu, Care m-a ajutat si mi-am purtat in scoala copiii; acum sunt admirabili oameni de stiinta si oameni ai lui Dumnezeu".Aceasta a ramas vaduva si credincioasa barbatului ei, nu s-a recasatorit, insa unele se casatoresc imediat. 30 de ani a ridicat o cruce. Binecuvantate sunt astfel de femei.
"Si sa-si ia crucea sa".Dar cand Hristos zice ca trebuie sa ridicam crucea nu se refera doar la aceste cruci. Se refera si la ceva mai profund. Care este acest lucru mai profund? Cruce inseamna in principal batalie, lupta pe care trebuie s-o ducem cu noi insine; cruce este sa razboim cu putere patimile noastre, rautatile noastre, pacatul.O, pacatul! Acesta este marele dusman.Pacatul ( fie slava desarta si egoism, fie iubirea de argint si lacomia, fie curvia si adulterul, fie invidia si rautatea, fie orice alte neputinta), este o fiara care mugeste in piepturile noastre, fiara cu sapte capete a iadului, care cauta sa ne sfartece.
Asadar, este nevoie de crucificare, de rastignire. Nu doar de semnul crucii, pe care-l fac mamele copilasilor luandu-le manuta.Crucificare sau rastignire inseamna sa lovesti la radacina patimile, rautatile, defectele tale, sa-ti omori pacatul ce-l ai in tine.Si asa cum cel rastignit nu poate sa fure sau sa faca alt rau, pentru ca mainile lui sunt pironite, asa si cel care isi omoara patimile devine inapt pentru pacat.
Cu alte cuvinte, cruce intr-un sens mai profund, este onestitatea, iubirea de adevar, consecventa, saracia de bunavoie, nearatarea, anonimatul, smerenia, taierea voii pacatoase, omorarea ego-ului si a patimilor, ascultarea fata de legea si voia lui Dumnezeu, urmarea lui Hristos.
Acestea, iubitii mei, sunt crucile pe care trebuie sa le ridicam toti. Si fericit cel care isi indeplineste aceasta sfanta datorie.Acesta Il urmeaza pe Domnul nostru Iisus Hristos.
Era odata intr-un sat un om care suferea chinuri, dar nu avea rabdare. Cartea si spunea: De ce, Dumnezeul meu, au venit aceste incercar peste mine? De ce nenorocirea asta atat de mare? Grea cruce mi-ai pus pe umeri, esti nedrept...Intr-o noapte, a vazut in vis ca l-a luat un inger, l-a dus pe o campie mare, si acolo vede rasarind cruci ca spicele; cruci de diferite forme si marimi, de la mici la mari; cruci de lemn, de marmura, de fier, de la cele usoare la cele grele.Ii zice ingerul: - Alege-ti singur una din cruci. Ei, dupa ce s-a uitat la toate, a ales o cruce mica, foarte usoara. - Pe asta o vreau, zice.
- Ei, ii raspunde atunci ingerul, asta este crucea ta; este cea mai mica ce exista.
Intelegeti? Exista cruci mari si grele pe care le-au ridicat Sfintii si Parintii Bisericii, ca de pilda Sfantul Cosma. Crucea noastra este foarte mica, fulg si paie in comparatie cu crucea acelora si mai ales in comparatie cu crucea pe care a ridicat-o Hristos.
Sa nu cartim si sa hulim. Altii patimesc mult mai rele.
Sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne invredniceasca sa implinim ceea ce spune Hristos: "Cel ce vrea sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie"(Marcu 8, 34)
Am sarbatorit, iubitii mei, praznicul Cinstitei si de viata facatoare Cruci, pentru care Biserica noastra a cantat, "Crucii Tale ne inchinam, Stapane, si sfanta Invierea Ta o laudam si o slavim".Pentru Cruce poetii Bisericii au alcatuit imne, iar Sfintii Parinti, de la cei mai vechi pana la cei mai noi, au impletit cuvinte de lauda.
Cinstita Cruce o iubea si o cinstea si Sfantul Cosma Etolianul, care a primit mucenicia in anii sclaviei.Atat de mult o avea la evlavie, incat oriunde mergea ridica o cruce mare de lemn si sub umbra ei predica; si impartea pretutindeni cruciulite care fac minuni.
Iubitii mei, despre cinstita Cruce vorbeste si Evanghelia de astazi.Cum incepe? "Cine voieste sa vina dupa Mine..."(Marcu 8, 34)."Cine voieste", zice.Nu forteaza pe nimeni Hristos, nu il ia de ureche sa-l bage in staul, ca pe o oaie - ca pe o caprita - , ci il lasa liber pe om.Daca vrei, crezi in Hristos, daca nu vrei, nu crezi.
Si chiar daca nimeni nu vrea sa creada - si vor veni si acesti ani in care nimeni nu va crede - , Hristosn-are nevoie de noi; sus in cer cete de ingeri Il lauda si-L slavesc zi si noapte.
Asadar, esti liber sa crezi sau sa nu crezi.Dar din momentul in care ai spus ca tu crezi, daca vrei sa fii consecvent, trebuie sa implinesti trei lucruri pe care vi le voi zice in continuare.Primul este "sa se lepede de sine", adica sa-ti urasti sinele tau stricat, sa urasti pacatul ca pe cel mai mare dusman al tau. Al doilea este sa ridici crucea, crucea ta.Si al treilea - sa urmezi pasii, urmele lui Hristos.Ne cheama deci astazi Hristos sa ne ridicam crucea.Asa cum El a ridicat pe umeri Crucea Lui, asa si noi crestinii, mici si mari, barbati si femei, trebuie sa ne ridicam crucea noastra.
Si care este aceasta cruce pe care trebuie sa o ridicam? Ce insemna cruce? Nu trai bun, nu confort, nu bani.Cruce inseamna silinta, truda, sudoare. Si vedem ca asa s-a facut si asa se face orice lucru bun. Cine paseste pe acest drum, are parte de cruce.Din clipa in care se naste pana va inchide ochii in aceasta lume desarta si se va aseza o cruce pe mormantul lui, crestinul isi ridica crucea.Si vai!, daca nu o ridica.Care este aceasta cruce? Va voi arata acum cateva astfel de cruci.Mai intai de toate, cruce este munca, pe care trebuie sa o faca omul.Este porunca dumnezeiasca si datorie. Uitati-va, de pilda, la plugar.Se scoala de dimineata, se duce la ogor, sapa pamantul, ara, seamana, taie ramurile uscate, adapa pamantul nu doar cu apa, ci si cu sudoarea lui, iar de multe ori si cu sangele lui cand se intampla accidente cu masinile agricole.Si ciobanul ridica o cruce, ciobanul care alearga in munti dupa oi, dupa caprite si dupa vacile lui.O cruce ridica si muncitorul, care se clatina pe schela sau respira gaz in fabrica sau uneori este strivit in mina. O cruce ridica si invatatorul, care are de-a face cu copii obraznici, rasfatati si cu toane. O cruce are si ,medicul, care este dator sa alerge la nevoie la orice ora.O cruce ridica si sora medicala, care innopteaza la capataiul celui bolnav.O cruce ridica preotul, mai ales astazi cand il iau peste picior si-l injura chiar si copiii mici. Orice om cinstit are o cruce.Alaltaieri, au scris ziarele ca se ineca un om intr-o fantana, pe care au deschis-o pe un teren agricol; au chemat pompierii, iar un pompier, tanar de 22 de ani, a coborat sa-l scoata, dar din cauza gazelor ce erau acolo s-a axfisiat si l-au scos mort. S-a jertfit pentru celalalt, asa cum Hristos S-a rastignit pentru toti.
Asadar, o cruce este lucrarea noastra, munca noastra cu constiinciozitate.O cruce este si boala.Ganditi-va! Sa fii tintuit la pat nu o ora sau doua, sau o zi, ci o luna, doua luni, un an, doi ani, douazeci de ani, treizeci de ani, patruzeci de ani! Cine rabda boala fara sa huleasca, ci slavindu-L pe Dumnezeu, isi ridica crucea si va avea cununa.Vreti alte cruci? O cruce este si casatoria. Si femeia cu barbat rau si grosolan, care o maltrateaza si o bate, si barbatul cu femeie capricioasa sau geloasa, care nu-l lasa nici o clipa sa se linisteasca, si el ridica o cruce.
O cruce este si familia:Sa mearga tatal de dimineata la serviciu, sa se osteneasca sa-si scoata painea, iar mam sa nasca prunci, sa se ingrijeasca de toate, toata ziua si noaptea, sa privegheze langa copilul bolnav.
Cruce este si vaduva.Femeia tanara, careia i-a murit barbatul, ce cruce are! Alaltaieri am primit o scrisoare din Germania si am plans. O femeie isi descrie chinurile ei.:"Eram de 22 de ani, casatorita cu doi copii si barbatul mi-a murit. Eram in mare saracie. Nu puteam sa traiesc la sat, am plecat, m-am dus in Germania si am lucrat acolo 30 de ani in fabrici.Slava lui Dumnezeu, Care m-a ajutat si mi-am purtat in scoala copiii; acum sunt admirabili oameni de stiinta si oameni ai lui Dumnezeu".Aceasta a ramas vaduva si credincioasa barbatului ei, nu s-a recasatorit, insa unele se casatoresc imediat. 30 de ani a ridicat o cruce. Binecuvantate sunt astfel de femei.
"Si sa-si ia crucea sa".Dar cand Hristos zice ca trebuie sa ridicam crucea nu se refera doar la aceste cruci. Se refera si la ceva mai profund. Care este acest lucru mai profund? Cruce inseamna in principal batalie, lupta pe care trebuie s-o ducem cu noi insine; cruce este sa razboim cu putere patimile noastre, rautatile noastre, pacatul.O, pacatul! Acesta este marele dusman.Pacatul ( fie slava desarta si egoism, fie iubirea de argint si lacomia, fie curvia si adulterul, fie invidia si rautatea, fie orice alte neputinta), este o fiara care mugeste in piepturile noastre, fiara cu sapte capete a iadului, care cauta sa ne sfartece.
Asadar, este nevoie de crucificare, de rastignire. Nu doar de semnul crucii, pe care-l fac mamele copilasilor luandu-le manuta.Crucificare sau rastignire inseamna sa lovesti la radacina patimile, rautatile, defectele tale, sa-ti omori pacatul ce-l ai in tine.Si asa cum cel rastignit nu poate sa fure sau sa faca alt rau, pentru ca mainile lui sunt pironite, asa si cel care isi omoara patimile devine inapt pentru pacat.
Cu alte cuvinte, cruce intr-un sens mai profund, este onestitatea, iubirea de adevar, consecventa, saracia de bunavoie, nearatarea, anonimatul, smerenia, taierea voii pacatoase, omorarea ego-ului si a patimilor, ascultarea fata de legea si voia lui Dumnezeu, urmarea lui Hristos.
Acestea, iubitii mei, sunt crucile pe care trebuie sa le ridicam toti. Si fericit cel care isi indeplineste aceasta sfanta datorie.Acesta Il urmeaza pe Domnul nostru Iisus Hristos.
Era odata intr-un sat un om care suferea chinuri, dar nu avea rabdare. Cartea si spunea: De ce, Dumnezeul meu, au venit aceste incercar peste mine? De ce nenorocirea asta atat de mare? Grea cruce mi-ai pus pe umeri, esti nedrept...Intr-o noapte, a vazut in vis ca l-a luat un inger, l-a dus pe o campie mare, si acolo vede rasarind cruci ca spicele; cruci de diferite forme si marimi, de la mici la mari; cruci de lemn, de marmura, de fier, de la cele usoare la cele grele.Ii zice ingerul: - Alege-ti singur una din cruci. Ei, dupa ce s-a uitat la toate, a ales o cruce mica, foarte usoara. - Pe asta o vreau, zice.
- Ei, ii raspunde atunci ingerul, asta este crucea ta; este cea mai mica ce exista.
Intelegeti? Exista cruci mari si grele pe care le-au ridicat Sfintii si Parintii Bisericii, ca de pilda Sfantul Cosma. Crucea noastra este foarte mica, fulg si paie in comparatie cu crucea acelora si mai ales in comparatie cu crucea pe care a ridicat-o Hristos.
Sa nu cartim si sa hulim. Altii patimesc mult mai rele.
Sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne invredniceasca sa implinim ceea ce spune Hristos: "Cel ce vrea sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie"(Marcu 8, 34)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu